Procurorul-șef Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuță și afaceristul Constantin Babiuc, arestați pentru 30 de zile

Procurorul-şef Dumitru Dîmbu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, judecătorul Bogdan Bărbuţă şi omul de afaceri rădăuţean Constantin Babiuc au fost arestaţi preventiv luni seară, pentru 30 de zile, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul instrumentat de structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce aceştia şi-au petrecut noaptea de duminică spre luni în arestul Poliţiei Capitalei, fiind reţinuţi pentru 24 de ore de anchetatori.

În aceleași dosar, au anunțat ieri reprezentanții DNA, s-au formulat acuzaţii penale faţă de alte zece persoane.   

Pentru ce infracțiuni au fost arestați cei doi magistrați şi afaceristul Babiuc

Procurorii DNA au transmis ieri printr-un comunicat de presă şi acuzaţiile pentru care au cerut încătuşarea şi încarcerarea celor doi magistraţi şi a afaceristului Babiuc, patronul firmei Nikodemus. Acesta din urmă, arată anchetatorii, a fost ajutat de cei doi magistraţi, dar şi de un alt judecător, să obţină ilegal peste 40 de hectare de teren şi să-şi acopere ulterior urmele măgăriilor făcute.

Judecătorul Bărbuță este acuzat de patru infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată (două acte materiale), complicitate la luare de mită, trei infracţiuni de abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, din care una în formă continuată (69 de acte materiale), şi complicitate la șantaj.

Procurorului Dumitru Dîmbu i s-au pus cătuşe la mâini, fiind acuzat de DNA de trafic de influenţă, complicitate la şantaj, cinci infracţiuni de favorizarea făptuitorului, dintre care una în formă continuată (două acte materiale), şi instigare la compromiterea intereselor justiţiei.

Afaceristul Constantin Babiuc a ajuns în arestul Poliţiei Capitalei pentru: complicitate la abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (69 de acte materiale); şantaj; dare de mită; cumpărare de influenţă, influenţarea declaraţiilor şi instigare la mărturie mincinoasă.

69 de hotărâri ilegale date de judecătorul Bărbuță pentru a-l împroprietări pe afaceristul Babiuc cu peste 40 de hectare

Procurorii DNA susţin că infracţiunile pentru care cei doi magistraţi şi afaceristul Babiuc au ajuns după gratii s-au petrecut în două intervale de timp, 2005-2006 şi 2011-2014.

Toată povestea pleacă de la modul în care a dobândit în instanţă patronul firmei Nikodemus peste 40 de hectare de teren în zona Rădăuţi, suprafeţe pe care le-a vândut ulterior unei companii austriece, întreaga afacere fiind estimată la aproximativ 1.000.000 de euro.

Potrivit comunicatului remis de anchetatori, în intervalul 22 martie – 18 octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi, a pronunţat nu mai puţin de 69 de hotărâri judecătoreşti, “cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii”, hotărâri prin care afaceristului Constantin Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 de hectare (79 de parcele), pe care patronul de la Nikodemus a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.

Dreptul de proprietate al respectivelor parcele nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea şi existau mai mulţi proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu îşi înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară, situaţie în care judecătorul Bărbuţă a călcat în picioare toate procedurile legale şi a pronunţat cele 69 de hotărâri „emise cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat”, arată procurorii DNA.

Magistratul Bărbuță a judecat cu „ochii închiși”

Anchetatorii precizează şi care au fost ilegalitățile comise de judecătorul Bărbuţă pentru a-i dărui afaceristului Constantin Babiuc cele 41,59 de hectare de teren prin pronunţarea celor 69 de hotărâri:

- judecătorul nu a solicitat şi nu a depus diligenţe pentru a fi depus la dosar extrasul de Carte funciară şi planul de situaţie/identificare topocadastrală a suprafeţei de teren ce făcea obiectul actului de vânzare-cumpărare;
- nu a verificat dacă antecontractul de vânzare-cumpărare (convenţia) îndeplinea condiţiile de valabilitate prevăzute de Codul civil, respectiv, obiectul actului juridic civil să existe, să fie în circuitul civil;
- nu a verificat dacă vânzătorul era titularul dreptului de proprietate;
- a pronunţat hotărârile fără finalizarea procedurii partajului succesoral, în condiţiile în care, în titlul de proprietate, pe lângă vânzător, sunt trecute şi alte persoane;
- la emiterea hotărârilor au fost avute în vedere copii ale convenţiilor, şase nefiind semnate de vânzător;
- într-unul din cazuri vânzătorul decedase cu 11 ani înainte de data încheierii convenţiei de vânzare-cumpărare;
- o serie de convenţii au fost falsificate de Constantin Babiuc;
- în 11 hotărâri s-a atestat, în fals, că la apelul nominal, cu ocazia soluţionării dosarelor, au fost prezente părţile.

Ilegalităţile dintre judecător şi afacerist, încurcate de un alt om de afaceri din Rădăuți

În virtutea bunelor relaţii dintre afaceristul Babiuc şi judecătorul Bărbuţă, în iunie 2006, magistratul îi mai face un cadou patronului de la Nikodemus şi îi constată unui interpus al acestuia dreptul de proprietate asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, o parte din clădirea în care funcţiona biblioteca municipală.

Nu a contat că la baza acelei hotărâri judecătoreşti a stat un antecontract de vânzare-cumpărare falsificat, nici că, mai arată anchetatorii, cererea de chemare în judecată era nesemnată şi nedatată sau că în dosar apărea şi o cerere de preschimbare a termenului nesemnată, iar hotărârea judecătorească a fost dată în lipsa unui extras de Carte funciară.

La fel, pentru judecătorul Bărbuţă nu a contat nici faptul că la vremea respectivă clădirea avea o situaţie litigioasă, fiind revendicată în instanţă de un alt afacerist din Rădăuţi, Arcadie Plămadă.

Lucrurile au început să se complice pentru judecătorul Bărbuţă şi afaceristul Babiuc în momentul în care, la 17 iunie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi recunoaşte lui Arcadie Plămadă dreptul de proprietate asupra clădirii bibliotecii (ulterior, în 2011, Plămadă evacuează biblioteca). Şi, din acel moment, afacerile ilegale ale cuplului judecător-afacerist încep să se năruie.

„Punerea în executare a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie mai sus menţionate ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil a fost atribuită şi, ulterior, prin vânzări succesive, a ajuns în patrimoniul unei societăţi comerciale controlate de Babiuc Constantin”, arată procurorii DNA.

Implicarea primarului Aurel Olărean. Intră în rol judecătoarea Prandea

Acţiunile lui Arcadie Plămadă pentru intrarea în posesia acelei clădiri reprezentau o amenințare pentru ilegalitățile comise de Bărbuţă şi Babiuc, astfel încât cei doi, şi aici - arată anchetatorii - intervine şi procurorul Dumitru Dîmbu, au început să pună presiuni pe proprietarul real al clădirii, „pentru a-l determina să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi din imobilul respectiv în favoarea unei persoane aflate în anturajul lui Babiuc Constantin”.

Concomitent cu aceste presiuni de care vorbesc anchetatorii, Constantin Babiuc încearcă o altă manevră. În cursul anului 2011, pentru a ascunde urmele infracţiunii, susţin procurorii DNA, la solicitarea patronului de la Nikodemus, Primăria Rădăuţi, prin primarul Aurel Olărean, introduce în instanță o cerere prin care să fie rectificată Cartea funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra clădirii obținute de acesta.

Cauza a fost repartizată judecătoarei Daniela Prandea de la Judecătoria Rădăuți, aflată în relaţii apropiate cu colegul ei de instanţă, judecătorul Bogdan Bărbuţă.

Practic, odată cu introducerea respectivei cereri, Arcadie Plămadă nu putea folosi clădirea, atâta vreme cât instanţa nu dădea un verdict final.

Iar instanţa, prin judecătoarea Prandea, a avut grijă să tergiverseze procesul. Început în martie 2011, procesul nu s-a finalizat încă, magistratul Daniela Prandea acordând nu mai puţin de 32 de termene între timp, ultimul fiind stabilit chiar pentru ziua de astăzi (24 iunie). Pârâtul a încercat să recuze judecătorul de două ori, însă fără succes. 

„Prin tergiversarea soluţionării s-a urmărit exercitarea de presiuni asupra proprietarului real, pentru ca acesta să renunţe la dreptul de proprietate şi să semneze o convenţie, redactată chiar de judecătorul Bărbuţă Bogdan”, explică anchetatorii.

Presiuni asupra omului de afaceri Arcadie Plămadă, printr-un executor judecătoresc

Procurorii DNA arată de asemenea că afaceristul Constantin Babiuc nu s-a mulţumit doar cu şicanarea în instanţă a lui Arcadie Plămadă şi, susţin anchetatorii, a apelat şi la procurorul-şef Dumitru Dîmbu, care „în intervalul martie-aprilie 2014, i-a solicitat unui executor judecătoresc să exercite presiuni asupra proprietarului, în sensul celor dorite de către Babiuc Constantin şi invocând autoritatea şi voinţa expresă a lui Dîmbu Dumitru”.

În imaginile prezentate de televiziunile centrale în cursul zilei de duminică, în ştirea privind persoanele aduse la audieri la DNA Bucureşti, a apărut şi executorul judecătoresc Marcel Mustea.

De altfel, Marcel Mustea a fost cel care a preluat executarea silită în dosarul privind dreptul de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra clădirii în care a funcționat biblioteca municipală.

DNA: Judecătoarea Prandea s-a „vândut” pentru un sejur la Mamaia 

Faţă de ajutorul oferit de judecătoarea Prandea, care a tergiversat dosarul cu cele 32 de termene, afaceristul Constantin Babiuc nu a rămas dator şi - se precizează în comunicatul DNA - patronul de la Nikodemus i-a promis, prin judecătorul Bărbuță, achiziționarea unui sejur de şapte zile la un hotel din Mamaia, pentru a doua jumătate a lunii viitoare - începutul lunii august.  

Din păcate pentru judecătoare, sejurul a fost amânat în urma descinderilor procurorilor anticorupție la Rădăuţi şi la Suceava.

Judecătorea Daniela Prandea, din informațiile pe care le avem, se află internată la un spital din Bucureşti.

Şpăgile judecătorului Bărbuţă: de la o cutie cu ciocolată, la bani, servicii stomatologice şi chiar ouă, carne de porc şi găini 

Procurorii anticorupţie arată că judecătorul Bogdan Bărbuţă îşi făcuse un obicei din a primi şpagă pentru a pronunţa hotărâri favorabile în dosarele pe care le judeca, iar magistratul nu era deloc pretenţios.

Astfel, la data de 15 martie a.c., judecătorul ar fi primit de la o persoană o cutie cu ciocolată şi o sticlă de vermut şi a acceptat promisiunea mituitorului de a-i trimite ulterior şi suma de 1.000 de euro. Toate astea, se arată în comunicatul DNA, „în schimbul intervenţiei pe care judecătorul a promis că o va face la un alt magistrat de la Judecătoria Rădăuţi, pentru soluţionarea favorabilă a unui anumit dosar în care persoana cumpărătoare de influenţă avea interes”.

O altă şpagă de care vorbesc procurorii DNA s-a primit în intervalul 2013 - mai 2014, când judecătorul Bărbuţă a primit de la o altă persoană 500 de euro şi produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), “bunuri în schimbul cărora a soluţionat în mod favorabil mituitorului un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuţi, totodată dând asigurări că va interveni pe lângă completul din cadrul Tribunalului Suceava învestit cu soluţionarea recursului pentru a menţine soluţia favorabilă emisă în fond”.

Pe 19 martie a.c., respectiv 16 aprilie a.c., o altă persoană i-a dat judecătorului Bărbuţă, susţin cei de la DNA, produse alimentare (35 de ouă şi miere) şi 1.000 de euro, “în schimbul promisiunii că acesta din urmă va interveni pe lângă un judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuţi, învestit cu soluţionarea unui dosarul în care fiul cumpărătoarei de influenţă avea calitatea de reclamant”. Cel mai probabil, e vorba tot de judecătoarea Daniela Prandea.

Acelaşi Bogdan Bărbuţă este acuzat că i-a promis unui medic stomatolog, în schimbul unor lucrări dentare neachitate, că va interveni pe lângă un judecător de la Judecătoria Rădăuţi pentru a obţine o soluţie favorabilă într-un dosar în care medicul avea calitatea de pârât.

DNA: 92.000 de euro pentru protecţia procurorului Dîmbu

În faţa judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, procurorii DNA au subliniat relaţiile apropiate dintre afaceristul Constantin Babiuc şi procurorul Dumitru Dîmbu şi au vorbit chiar de un episod petrecut pe data de 27 ianuarie 2014. În acea zi, arată procurorii anticorupţie, Dîmbu i-a solicitat lui Babiuc 92.000 de euro pentru un apropiat de-al său (sursele noastre spun că ar fi vorba de patronul restaurantului Canay din Vadu Moldovei, cetăţeanul turc Adnan Ozcan). În aceeaşi zi, Constantin Babiuc a remis acea sumă persoanei indicate de procuror. „Cunoscând influenţa procurorului Dîmbu Dumitru - explică procurorii DNA - omul de afaceri Babiuc Constantin a urmărit să se pună la adăpost, atât el, cât şi persoane din anturajul său, de problemele judiciare prezente şi viitoare”.

Anchetatorii precizează că Babiuc i-a solicitat procurorului Dîmbu, în perioada februarie-mai 2014, să traficheze influenţă asupra unor ofițeri de poliţie şi procurori în folosul afaceristului ori al prietenilor acestuia.

Dîmbu i-a promis lui Babiuc „că va face toate intervenţiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală”

La urechile lui Constantin Babiuc ar fi ajuns faptul, declară anchetatorii, că a fost reluată ancheta privind modul fraudulos în care acesta a obţinut în 2005 mai multe suprafeţe de teren.

Afaceristul s-a dus la procurorul Dîmbu, iar acesta din urmă, susţin sursele citate, l-a asigurat pe Babiuc “că va face toate intervenţiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală”.

În urmă cu aproximativ o lună de zile (pe 27 mai), procurorul-şef al Secţiei de urmăriri penale din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava i-a transmis date obţinute ilicit patronului de la Nikodemus privind ancheta penală care îl viza, iar Constantin Babiuc i-a relatat toate acele informaţii judecătorului Bărbuţă.

Anchetatorii vorbesc şi despre faptul că, luna trecută, Babiuc s-ar fi întâlnit cu două persoane pe care a încercat să le determine să dea declarații false în fața procurorilor anticorupţie. În ziua imediat următoare, una dintre persoane a fost audiată la DNA şi, arată anchetatorii, a declarat fapte neconforme realităţii.

Cine sunt celelalte zece persoane puse sub acuzare de DNA?

Cutremurul provocat de DNA a zguduit serios justiţia suceveană duminica aceasta, când au avut loc percheziţii în nu mai puţin de 14 locaţii de pe raza judeţului Suceava. Anchetatorii au descins printre altele şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, la Judecătoria Rădăuţi, dar şi la Primăria Rădăuţi.

La audieri la DNA au fost duse mai multe persoane, printre care şi primarul Aurel Olărean, executorul judecătoresc Marcel Mustea, o avocată din Rădăuţi, Isabela Vega, şi şeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, comisarul Mihai Prelipcean.

O informație în premieră ar fi aceea că printre persoanele duse la audieri în cursul zilei de duminică s-a aflat și șeful Serviciului Arme din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul-șef Vasile Gabor.

În afara afaceristului şi a celor doi magistraţi reţinuţi (Babiuc, Dîmbu şi Bărbuţă), s-au întors cu toții acasă, unii având calitatea de martor, alţii de suspecţi.

Cert e că procurorii DNA au anunţat ieri că, în afara celor trei învinuiţi încătuşaţi încă de duminică, „s-au formulat acuzaţii penale faţă de alte zece persoane”.

Primarul Aurel Olărean: „Eu am fost în calitate de martor. Nu am fost audiat”. Edilul susține totuși că a fost întrebat despre acţiunea prin care a cerut în instanță radierea dreptului de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra clădirii bibliotecii din Rădăuți.

Executorul Marcel Mustea a declarat încă de duminică că a fost chemat în calitate de martor.

Comisarul Mihai Prelipcean (sursele noastre spun că ar fi pe lista celor puşi sub acuzare) a refuzat să facă vreo declaraţie.

Comisarul-șef Vasile Gabor a declarat: “Am fost citat ca martor. Nu vă pot spune despre ce m-au întrebat”.

Avocata Isabela Vega (aflată pe lista suspecților) a fost lăsată să plece acasă, după audieri, fiind luată față de ea măsura controlului judiciar, cu obligarea de a nu părăsi țara.

Avocata procurorului Dîmbu: “Nu există dovezi. Sunt presupuneri ale anchetatorilor și afirmații făcute fără acoperire’’

Contactată telefonic aseară, în jurul orei 23.00, după pronunțarea sentinței judecătorilor, avocata Lidia Vargan, cea care îl reprezintă în acest dosar pe procurorul-șef Dumitru Dîmbu, a reclamat timpul foarte scurt (jumătate de oră) care le-a fost acordat de judecători avocaților pentru a studia dosarul celor de la DNA.

“Dosarul a fost adus târziu și a fost imposibil să studiem referatul cu propunerea de arestare preventivă, care are aproape 200 de pagini, ca să nu mai vorbim de volumele cu probe administrate până în prezent. Din ce am reușit să lecturez, am observat că, în privința clientului meu, acuzațiile sunt descrise generic, nu există dovezi. Sunt presupuneri ale anchetatorilor și afirmații făcute fără acoperire. Nu am găsit elemente suficiente care să ducă la concluzia că ar exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea acestor fapte de către clientul meu. Unele chestiuni sunt scoase din context și interpretate în sensul dorit de DNA”, a spus avocata Vargan, precizând că decizia Curții de Apel va fi contestată la instanța superioară.

Surse din rândul persoanelor care au fost în sala în care s-a judecat propunerea de arestare preventivă ne-au mărturisit că procurorul Dîmbu le-a spus judecătorilor din complet că nu neagă relațiile de prietenie cu anumite persoane, dar de aici și până la a fi acuzat că a favorizat pe cineva sau că ar fi determinat vreo persoană să încalce legea e o cale foarte lungă.