Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Peste 20.000 de elevi din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a au susţinut, în premieră, în acest an şcolar, examene de evaluare naţională. Ministerul Educației a justificat introducerea acestor testări menţionând că prin intermediul lor se va vedea în ce măsură elevul şi-a însuşit elementele de bază specifice vârstei: scris, citit, socotit, insistându-se, ulterior, pe corectarea eventualelor dificultăţi.
Deşi în anii trecuţi aceste evaluări s-au făcut în sistem pilot, pe un eşantion de şcoli din judeţ, problemele au persistat şi la testarea din acest an.
Peste 10.000 de coli de hârtie consumate de o şcoală
La Şcoala Gimnazială „Miron Costin” Suceava, cea mai mare unitate gimnazială din judeţ, peste 400 de elevi au fost evaluaţi în perioada 28 mai – 6 iunie.
Prof. Constantin Sîrghi, directorul instituţiei, a apreciat că „poate aceste evaluări sunt o idee bună, dar ca organizare au lăsat mult de dorit”.
Acesta a mai menţionat că unităţile au trebuit să suporte o serie de cheltuieli pentru consumabile (hârtie, toner etc.), dat fiind faptul că ministerul de resort nu a alocat nici un leu pentru desfăşurarea acestor teze.
„A fost un consum enorm de hârtie. Cred ca am ajuns la peste 10.000 de coli de hârtie, baxuri întregi, consumate pentru teze, rapoarte, centralizări etc.”, a spus Sîrghi.
Mai mult de atât, unii profesori au apreciat că subiectele s-au înşirat în mod nejustificat pe prea multe pagini (opt pagini la limba română, la clasa a IV-a), fapt ce i-a intimidat pe unii elevi.
Imagini colorate, printate alb-negru
La testarea de la limba română de la clasa a IV-a, elevii s-au confruntat cu o problemă cel puţin hilară, una dintre cerinţe neputând fi rezolvată.
Fişa de examen conţinea, pe una dintre pagini, un subiect unde copiii trebuiau să răspundă unor cerinţe pe baza unui text şi a unor poze cu creioane colorate. Din lipsă de copiatoare color, foile de examen au fost printate alb-negru, iar creioanele erau toate gri sau negre. La sesizarea mai multor inspectorate şcolare, ministerul a revenit asupra subiectului şi a retrimis subiectul, cu menţiunea culorii pe fiecare creion.
Totodată, o altă problemă legată de „culoare” a fost ridicată de imaginea, tot alb-negru, pe care au avut-o elevii de clasa a II-a ca suport pentru crearea unui text.
Elevii au fost întrebaţi despre ce anotimp este vorba în respectiva imagine, primind totodată câteva cerinţe pe baza pozei. Răspunsul corect era primăvara, uşor de intuit de copii, dacă ar fi primit desenul color. Mare parte dintre copii au considerat că „toamna” e răspunsul corect.
Potrivit lui Ioan Dumitru Puiu, inspector pentru învăţământul primar, „cei care au realizat subiectele le-au făcut color, dar, din lipsă de resurse, şcolile le-au printat alb-negru”.
Nedreptate la clasa a IV-a
Pentru ca elevii să nu poată copia, subiectele distribuite acestora au fost date pe două numere. Teoretic, nivelul de dificultate al tezelor ar fi trebuit să fie acelaşi, însă realitatea a fost alta. La clasa a IV-a, la limba română, elevii au avut parte de o surpriză neplăcută, având în vedere că elevii cu subiectul cu numărul 1 au trebuit să rezolve 15 cerinţe, iar cei cu numărul 2 au avut 20 de cerinţe.
Conform lui Ioan Dumitru Puiu, „nu a fost corect dat fiind faptul că unii copii au trebuit să rezolve cu cinci itemi în plus”. Totodată, acesta a menţionat că la aceeaşi clasă, dar la matematică, subiectele au avut „un nivel de dificultate prea scăzut”.
Elevii de clasa a II-a, copleşiţi de evaluare
Ioan Dumitru Puiu a menţionat că subiectele de la clasa a II-a necesitau mai mult timp pentru a putea fi rezolvate, cele 25 de minute alocate de minister fiind insuficiente pentru o parcurgere în profunzime a tuturor cerinţelor.
„La clasa a II-a, pentru zece itemi, elevii au avut 25 de minute. Consider că nu a fost timp suficient pentru a permite abordarea subiectelor, iar unii elevi au fost nevoiţi să trateze cu superficialitate o parte din cerinţe. Mai mult decât atât, pot spune că subiectele la clasa a II-a au fost dificile”, a arătat Ioan Dumitru Puiu.
De partea cealaltă, Petronela Bobric, director al Şcolii Gimnaziale Nr. 4 Suceava, a menţionat că „pentru cei mici stresul emoţional a fost mare. I-au durut burta, au avut stare de vomă”.
Program de la 5 dimineaţa pentru profesori
În zilele de examen, activităţile de transfer şi preluare a arhivelor de subiecte s-au desfăşurat dis-de-dimineaţă, astfel că profesorii din comisie au trebuit să fie la ora 5.00 la şcoală.
„În 41 de ani de când lucrez în învăţământ nimeni nu m-a chemat la ora 5 la şcoală. E absurd. Până la 10, când a început testarea, a fost timp suficient de pregătire şi listare a subiectelor”, a subliniat Constantin Sîrghi.
Un alt aspect asupra căruia directorii şcolilor au dorit să atragă atenţia constă în modalitatea şi notare de evaluare a testărilor. Pentru aceste teste, elevii nu vor primi note, ci coduri. Ulterior codurile vor fi interpretate şi consemnate pe o fişă de observaţie, după care, pentru fiecare elev în parte, se va alcătui un raport narativ.
„Volumul de muncă pentru profesori e enorm. Mai mult, consider că aceste coduri trebuie corelate cu nişte note pentru ca elevii şi mai ales părinţii să înţeleagă nivelul de competenţe al copilului”, a arătat Petronela Bobric.
Copleşiţi de sutele de rapoarte, fişe de observaţii şi centralizări pe care le au de făcut, cadrele didactice speră măcar că observaţiile trimise de ei la minister să fie luate în calcul în organizarea evaluărilor viitoare.
