Reclamațiile împotriva unui primar şi a „Apelor Române”, respinse de trei ori de procurori, dar admise de fiecare dată de judecători

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi şimagistraţii Judecătoriei Rădăuţi au opinii diferite într-un caz complicat, care vizează infracţiuni de abuz în serviciu şi distrugere, reclamantă fiind o femeie din Dorneşti, iar intimaţi primarul comunei, Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău şi o firmă din Bucureşti. Aceeaşi femeie, Elena Schipor, l-a reclamat pentru abuzuri în acelaşi caz şi pe fostul şef de post al comunei Dorneşti, Radu Constantin Moloce, care între timp a şi fost condamnat cu suspendare pentru fals material în înscrisuri oficiale şi instigare la fals.

Cum a început războiul Elenei Schipor cu autorităţile

Pentru Elena Schipor, din Dorneşti, problemele au început în toamna anului 2010. La acea vreme, societatea Master Construct SA Bucureşti a demarat în regim de urgenţă lucrările de regularizare a pârâului Ruda (pârâu care a inundat în numeroase rânduri casele localnicilor), lucrarea fiind promovată de AN „Apele Române”, prin Administraţia Bazinală „Siret” Bacău.

În momentul în care au ajuns în spatele casei Elenei Schipor, muncitorii firmei s-au „lovit” de sera acesteia. O seră aflată pe o suprafaţă de 271 de mp, pentru care exista o autorizaţie de construcţie emisă din 1990. În scurt timp s-a obţinut o hârtie de la Primăria comunei Dorneşti, în care femeia era somată să elibereze terenul, care ar aparţine domeniului public. Înainte de a trece la distrugerea bunurilor femeii, constructorii au mai obţinut şi o semnătură de la soţul femeii, Constantin Schipor, conform căreia acesta ar fi de acord cu execuţia lucrărilor. Acesta a susţinut ulterior însă că a fost dus în eroare şi nu a ştiut ce semnează. Plus că în acea hârtie bărbatul doar a semnat că a luat la cunoştinţă de intenţia de demolare, însă nu şi-a dat acordul pentru ea.

În toamna lui 2010 şi apoi în prima parte a lui 2011, sera, instalaţia electrică, instalaţia de apă au fost distruse pentru a se putea face lucrările de regularizare. Femeia nu a văzut până astăzi nici un leu despăgubire şi a început să depună plângeri penale pentru a-şi căuta dreptatea.

Procurorii au reluat ancheta a trei oară faţă de “Apele Române” şi firma care a executat lucrarea 

Elena Schipor a depus plângeri penale faţă de cei care i-au distrus sera, acestea fiind înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi. Unul dintre dosare vizează firma din Bucureşti şi „Apele Române”, demarându-se cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburare de posesie şi distrugere, în timp ce al doilea îl vizează pe primarul din Dorneşti, Gheorghe Luţa, cercetat pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Primul dintre dosare a fost soluţionat de două ori de procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi şi confirmat de fiecare dată de prim-procuror cu soluţie de respingere a plângerii. Femeia a apelat şi la ultima cale de atac, Judecătoria Rădăuţi, care, în două rânduri, a desfiinţat soluţiile procurorilor, dispunând reluarea cercetărilor, suplimentarea probatoriului şi începerea urmăririi penale faţă de cei reclamaţi. Ultima oară s-a întâmplat pe 9 mai 2014.

Printre altele, instanţa a reţinut că există probe certe de distrugere a serei, de altfel necontestate de nici o parte, iar faptul că aceasta s-ar fi aflat pe domeniul public nu este susţinut de nici un document la dosar.  Aşa se face că un procuror de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi a reluat ancheta faţă de firma din Bucureşti şi „Apele Române”, pentru a treia oară.

Pentru ce este anchetat primarul din Dorneşti 

Celălalt dosar penal, care îl vizează pe Gheorghe Luţa, a avut un parcurs identic, doar că soluţia procurorului de caz, confirmată de prim-procuror, de neîncepere a urmăririi penale, a fost infirmată o singură dată de Judecătoria Rădăuţi. Reluarea cercetărilor a fost dispusă de judecători pe 23 mai 2013. A trecut mai bine de un an de atunci, iar procurorii nu au finalizat încă ancheta reluată.

În motivarea judecătorilor, care au dispus începerea urmăririi penale faţă de primar sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, magistraţii au arătat că Primăria Dorneşti, prin edil, a trimis două somaţii către reclamantă, privind evacuarea terenului. Decizia ar fi fost luată în virtutea atribuţiilor de serviciu, ceea ce, au opinat judecătorii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. Marea problemă este că în respectivele somaţii scrie că terenul pe care se află sera aparţine primăriei, fără însă a fi depus la dosar vreun document doveditor. Judecătorii se mai întreabă de ce nu s-au luat măsuri împotriva Elenei Schipor, dacă sera ar fi fost construită ilegal, începând din 1990, când a fost ridicată aceasta.

Având în vedere toate aceste aspecte s-a dispus reluarea cercetărilor. Primarul din Dorneşti a încercat să se delimiteze de acest caz, declarând că problema este între firma care a distrus sera, „Apele Române”, care a gestionat lucrarea, şi reclamantă.

Despăgubiri aşteptate din 2011

În tot acest război al contradicţiilor, cu procurorii de o parte şi judecătorii de alta, Elena Schipor spune că a obosit, însă nu se va da bătută. Speră ca cei pe care i-a reclamat să fie trimişi în judecată şi pedepsiţi, iar pe de altă parte să primească despăgubiri pentru distrugerile de pe terenul său. Femeia a evaluat pagubele suferite (sera era dotată cu tablou electric, instalaţie de irigat, hidrofor şi altele) la 65.000 de lei.

Pentru ce a fost condamnat şeful de post de la Dorneşti în acelaşi caz

Radu Constantin Moloce, fostul şef de post de la Dorneşti, a primit o plângere în acest caz, depusă de Elena Schipor, imediat după izbucnirea scandalului.

Din ancheta ulterioară a rezultat că la Postul de Poliţie Dorneşti, pe 1 noiembrie 2011,  s-au prezentat fiul reclamantei, Cristinel Constantin Schipor, şi unul dintre angajaţii firmei din Bucureşti care a lucrat în zonă. Fiul reclamantei ar fi vrut să dea o declaraţie de renunţare la plângere în numele său, însă, rezultă din anchetă, poliţistul i-a explicat că trebuie să scrie în numele mamei sale, cea care a depus plângerea penală.  El a scris după dictare, dând datele mamei sale şi semnând în numele ei.

Declaraţia a fost confirmată prin semnătură şi ştampilă de agentul constatator. Pe baza acestei retrageri a plângerii, dosarul a fost închis. Ulterior, la scurt timp, femeia a reclamat că nu a dat nici o declaraţie de retragere a plângerii, astfel că şeful de post a fost pus sub acuzare pentru fals material în înscrisuri oficiale şi instigare la fals.

Procesul s-a finalizat în luna aprilie a acestui an, Radu Constantin Moloce fiind condamnat la patru luni de închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale şi la două luni de închisoare pentru instigare la fals. Ambele pedepse au fost suspendate condiţionat. Poliţistul, prin avocatul său, a profitat de o prevedere a Noului Cod Penal care permite, în anumite situaţii, amânarea aplicării pedepsei. Pedeapsa aplicată lui Moloce a fost amânată timp de doi ani, astfel că deocamdată subofiţerul îşi poate continua munca în poliţie.