Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoTerenul pe care se află amplasată Mănăstirea Putna a devenit de luni bune un adevărat măr al discordiei între avocaţii care reprezintă această unitate de cult şi statul român, prin Administraţia Finanţelor Publice Suceava.
S-a ajuns şi la plângeri penale, o parte dintre finanţiştii suceveni fiind acuzaţi de abuz în serviciu şi fals în declaraţii după ce au depus o contestaţie în anulare faţă de soluţia Tribunalului prin care s-a dispus intabularea Mănăstirii Putna pentru suprafaţa de 14,02 hectare de teren.
Reprezentanţii statului român consideră că au acţionat în concordanţă cu legislaţia, iar în spatele acţiunilor virulente, venite în special din partea avocatului Daniel Ionaşcu, se află alte interese, terenul în litigiu fiind doar un pretext.
Potrivit unor documente oficiale, Mănăstirea Putna se poate intabula pe teren foarte simplu, în baza Legii 239/2007, fără a mai fi nevoie de vreo acţiune în instanţă.
Acest act normativ prevede că „imobilele aflate în proprietatea statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, care au fost atribuite în folosinţă gratuită cultelor religioase după data de 1 ianuarie 1990, pot fi transmise fără plată în proprietatea unităţilor de cult deţinătoare, în condiţiile acestei legi”.
În acest sens, ministrul de Finanţe Florin Georgescu a trimis şi o adresă la Patriarhia Română prin care a cerut reprezentanţilor Mănăstirii Putna să întocmească documentaţia necesară pentru a primi suprafaţa de 14,02 hectare de teren. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat.
Trebuie spus că Mănăstirea Putna a primit în folosinţă gratuită terenul încă din 2008. Transferul s-a realizat în baza HG 1659/2008, fiind trecut din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, deci, implicit, şi a Mănăstirii Putna.
Finanţiştii consideră că atacurile venite din partea călugărilor de la Putna şi a avocaţilor acestora nu au nici o justificare, iar Ministerul de Finanţe a remis deja un punct de vedere.
Într-una dintre adresele trimise de cler către Ministerul de Finanţe se specifică: „Este necesară retragerea imediată a poziţiei duşmănoase din justiţia locală a Direcţiei Financiare împotriva Mănăstirii Putna şi intervenţia imediată a Ministerului Finanţelor în acest sens”.
Răspunsul nu a avut darul de a-i mulţumi pe cei care au trimis adresa către Ministerul de Finanţe, după ce li s-a adus la cunoştinţă că cele doi căi extraordinare de atac, contestaţia în anulare şi cererea de revizuire, declarate deja de finanţiştii suceveni, sunt legale şi corecte.
În luna iulie a anului trecut, Tribunalul Suceava a dispus intabularea Mănăstirii Putna pe terenul unde se află lăcaşul de cult, în suprafaţă de 14,02 hectare, dar la scurt timp juriştii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava au apelat la căile extraordinare de atac din instanţă, considerând că decizia din 2012 a fost una incorectă, mai exact fără citarea procedurală a reprezentanţilor statului român.
