Roşia Montană strânge tot mai puţini protestatari la Suceava

A patra duminică la rând de proteste împotriva proiectului de exploatare a zăcămintelor de la Roşia Montană nu a avut prea mulţi susţinători la Suceava. Doar aproximativ 40 de oameni s-au adunat în faţa Palatului Administrativ din Suceava pentru a participa la marşul de pe străzile oraşului. Traseul urmat a fost Palatul Administrativ-Cinema Modern-Catedrala de pe Mărăşeşti-Bulevardul George Enescu-Spital-Primărie-Palatul Administrativ.

Mesajele au fost aceleaşi către clasa politică, dar nu au fost uitaţi nici ziariştii, cărora li s-a imputat că susţin acest proiect. În mod paradoxal, protestatarii nu au amintit nimic despre groapa de gunoi care se ridică pe Mestecăniş şi care este mult mai stringentă pentru comunitatea locală decât un proiect din Munţii Apuseni. În aceste condiţii, se pune întrebarea justă unde sunt ONG-urile care militează pentru protecţia mediului în judeţul Suceava şi ce fac acestea pentru a împiedica anumite dezastre ecologice.

Faptul că se iese în stradă pentru o idee de mediu este lăudabil, dar există mari semne de întrebare vizavi de cei care se află în spatele acestor proteste organizate la grămadă, ca într-un fel de manipulare naţională.

Şi în judeţul Suceava sunt foarte multe proiecte de mediu controversate, dar nimeni nu a ieşit în stradă sau nu a organizat vreo conferinţă de presă în care să-şi exprime nemulţumirea. Apare, aşadar, întrebarea firească pe cine reprezintă aceste ONG-uri şi ce anume doresc ele. Deocamdată, se pare că-şi urmăresc doar propriile interese. Din păcate.

Scurt istoric al Roşia Montană

Iar pentru a fi corecţi vizavi de acest proiect extrem de contestat, Roşia Montană, am să expun în linii mari şi ce prevede proiectul. Exploatarea minieră de la Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.