A opta ediţie a Simpozionului anual internațional Cucuteni 5000, deschisă oficial la USV

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV) găzduieşte în acest an cea de-a VIII-a ediție a Simpozionului anual internațional Cucuteni 5000, una dintre cele mai cunoscute manifestări ştiinţifice din România şi Republica Moldova, eveniment ce îşi propune crearea unei atmosfere interdisciplinare, fiind prezentate lucrări atât din domeniul științelor exacte, cât și din domeniul științelor umaniste.

Simpozionul se desfăşoară în perioada 12 – 15 septembrie, iar ceremonia de deschidere a evenimentului a avut loc ieri, în prezenţa participanţilor, a autorităţilor judeţene şi a reprezentanţilor USV.

Festivitatea a fost moderată de prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, acesta transmiţând celor prezenţi: „Calitatea de gazdă este una care ne onorează pentru că aici, a găzdui este verbul care pentru fiecare dintre noi reprezintă, de fapt, modul nostru de a fi. Dincolo de tradiţia bucovineană, vreau să cred că vă aflaţi astăzi aici şi datorită faptului că în ultimii ani universitatea noastră a înregistrat rezultate notabile pentru fiecare dintre indicatorii de calitate corespunzători educaţiei şi cercetării”. Acesta a mai amintit că în acest an se împlinesc 50 de ani de când la Suceava există învăţământ superior, iar Simpozionul internaţional Cucuteni 5000 este manifestarea cu care se deschide un adevărat maraton de conferinţe ştiinţifice prin care se doreşte celebrarea a jumătate de veac de educaţie şi cercetare academică la Suceava.

„Sper ca întâlnirea de anul acesta să fie cât mai prolifică pentru istoria cucuteniană şi să genereze cât mai multe argumente pentru a continua căutările şi săpăturile arheologice. Fiecare dovadă descoperită va însemna o piesă mai puţin în descifrarea acestui puzzle impresionant care este evoluţia umană”, a menţionat Adrian Graur.

Din prezidiul manifestării au mai făcut parte prof. univ. dr. ing. Lorin Cantemir (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi), prof. univ, dr. hab. Valerian Dorogan – vicerector al Universităţii Tehnice a Moldovei Chişinău, prof. univ. dr. hab. Valeriu Dulgheru – Universitatea Tehnică a Moldovei Chişinău, istoricul acad. Nicole Dabija, din Republica Moldova, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa – rectorul USV şi Cătălin Nechifor – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Rectorul USV, Valentin Popa, a transmis în cuvântul său bun venit tuturor invitaţilor, declarând că „suntem onoraţi să găzduim această manifestare, un simpozion care reuneşte o diversitate de specialişti, de la ingineri, la istorici şi umanişti”.

La rândul său, acad. Nicolae Dabija a fost de părere că „acest simpozion vine să spună că acum 5000 de ani Dumnezeu umbla pe pământ, capitala lui era Cucuteni şi vorbea limba română”. El a declarat că „la Suceava nu mă simt ca acasă, mă simt acasă, aici am impresia că noi călcăm pe urmele marelui voievod Ştefan cel Mare”.

Profesor dr. ing. Lorin Cantemir, Doctor Honoris Causa al USV, cel care a activat la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, este iniţiatorul conferinţei Cucuteni, găzduită până acum de Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău (primele şase ediţii) şi Bacău (2012).

În discursul său, acesta a mulţumit organizatorilor pentru eforturile făcute în vederea găzduirii ediţiei din acest an a simpozionului, menţionând că iniţierea acestui simpozion dedicat culturii cucutiene s-a născut dintr-o revoltă.

„Mă uit la alte popoare care n-au istorie şi văd cum şi-o fabrică, îşi caută eroi naţionali. Noi trebuie să ne luptăm singuri ca să ne punem în valoare. Acesta este și rolul acestei manifestări, acela de a conștientiza și de a ne pune în evidență valorile pe care le avem. Artefactele cucuteniene reprezintă o bogăție informațională extraordinară. Ele dovedesc civilizația, care este mult anterioară cucutenilor. Acum câțiva ani s-a descoperit Peștera Coliboaia din Munții Apuseni, unde există picturi care au peste 30.000 de ani (…) Trebuie să avem o altă percepție asupra trecutului nostru”, a transmis Lorin Cantemir.

Din comitetul de organizare al evenimentului din acest an au mai făcut parte acad. rector Ion Bostan (Universitatea Tehnică a Moldovei Chişinău), prof. univ. dr. ing. Radu Pentiuc (USV), lect. univ. Sorin Ignătescu (USV) şi prof. univ. dr. Radu Munteanu (Universitatea Tehnică Cluj).

Cercetători din ţară şi din străinătate

Potrivit organizatorilor, „anul acesta participă la eveniment, cu articole, un număr mare de cercetători din România, Republica Moldova și Germania, din diferite domenii ale științelor, cercetările interdisciplinare fiind preponderente”.

Cercetătorii prezenți cu articole la această manifestare provin din instituții renumite precum: University of Bremen, University of Applied Sciences Saarbrucken, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia Română – filiala Iași – Institutul de Arheologie, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania Brașov, Comitetul pentru Istoria și Filosofia Științei al Academiei Române Filiala Brașov-Sibiu, Muzeul Bucovinei Suceava, Institutul Bucovina al Academiei Române.

Despre civilizaţia Cucuteni

Simpozionul Cucuteni 5000 - Redivivus se referă la tot ce ţine de cultura şi civilizaţia Cucuteni, care se regăseşte pe o suprafaţă de circa 300.000 km pătraţi, începând din Sud-Estul Transilvaniei, zona Braşovului şi a Brăilei, cuprinzând toată Moldova, cu excepţia unei părţi din Sud-Est, şi oprindu-se în Nord în Galiția, Volânia, Ucraina de vest până la Niprul mijlociu, satul Tripolie ca punctul Nord-Estic cel mai avansat. Elementele acestei culturi încep din epoca finală a pietrei şlefuite până la apariţia podoabelor din aramă. Cultura și civilizaţia Cucuteni se situează între anii 4600 și 3500 î.e.n.

La modul superficial această cultură este cunoscută mai mult prin ceramica specifică pictată tricrom cu alb, crem, roşu crud sau negru şi desene continuu spiralate şi neintersectate. Volumele vaselor ceramice reprezintă asocieri de corpuri geometrice realizate în epocă, în care geometria spaţială nu era încă cunoscută.

Expoziţie de arme medievale