Peste 350 de elevi din Hănţeşti, condamnaţi să înveţe în condiţii mizere: în săli subdimensionate, cu igrasie şi acoperişuri degradate

Deşi clopoţelul va suna în doar câteva zile, sute de unităţi şcolare din judeţ vor fi din nou prinse pe picior greşit, acestea nefiind pregătite să-şi întâmpine elevii în condiţii corespunzătoare. Pereţi scorojiţi, mobilier învechit, igrasie sau acoperişuri degradate sunt condiţii în care dascălii trebuie să-i formeze şi să-i modeleze pe elevi pentru viitor. Cât despre apă curentă sau toalete care să nu fie amplasate în spatele curţii se poate vorbi în cazul a puţine unităţi de învăţământ din mediul rural. Chiar şi aşa, şcolile îşi vor deschide porţile luni, 16 septembrie.

Elevi îngrămădiţi în săli de clasă subdimensionate

Lângă cocheta clădire ce adăposteşte Primăria comunei Hănţeşti, în apropierea Căminului Cultural recent văruit, se află Şcoala Gimnazială “Mihai Halunga”. De la şosea, unitatea în care învaţă circa 360 de elevi pare o clădire abandonată, din Evul Mediu, iar cei ce nu sunt din partea locului cu greu îşi pot da seama că este vorba despre o unitate de învăţământ, plăcuţa de pe clădire care ar trebui să semnalizeze acest lucru lipsind.

Problemele nu sunt noi la şcoala gimnazială din Hănţeşti.

Şcoala dispune de două corpuri de clădire, corpul A – construit în 1957 şi corpul B -  construit în 1976. Timp de zeci de ani, nici una din cele două clădiri nu a beneficiat de lucrări de reabilitare sau modernizare, asta până în anul 2008 când, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Suceava, a fost aprobată o investiţie de 2.045.250 de lei. Au fost demarate lucrări de reabilitare la corpul A, însă, în primăvara anului 2009, finanţarea a fost sistată.

Dat fiind faptul că una dintre clădirile şcolii se afla în plin proces de reabilitare, începând cu anul şcolar 2008-2009, învăţământul s-a desfăşurat în două schimburi, doar în corpul B, în încăperi subdimensionate, sălile iniţiale fiind împărţite în două pentru a face loc tuturor claselor de elevi. Totodată, au fost amenajate ca săli de clasă spaţii ce iniţial aveau altă destinaţie – subsolul, magazii.

“Copiii stau ca sardelele, unii peste alţii, băncile sunt aşezate până în catedră sau chiar până la tablă”, spune primarul comunei – Daniel Olariu.

Mai mult de atât, Daniel Olariu recunoaşte că la clădirea B acoperişul este din plăci de azbociment, multe dintre ele sparte, astfel că deseori se întâmplă ca elevii să fie surprinşi de picăturile de ploaie în timp ce se află în sălile de clasă.

Cât despre corpul A, dat fiind faptul că lucrările începute în 2008 au fost lăsate de izbelişte un an mai târziu, au început să se degradeze pereţii, astereala, acoperişul şi izolaţia clădirii.

Potrivit lui Daniel Olariu, “asupra celor două corpuri de clădire nu s-au făcut intervenţii majore, fiind realizate doar igienizări anuale, până în anul 2008, când a început reabilitarea corpului A. S-au pus geamuri, clădirea a fost izolată, s-a făcut acoperişul, s-au consolidat pereţii din interior. Lucrările au fost întrerupte în 2009, iar de atunci obiectivul este în conservare, ba mai mult, se degradează pe zi ce trece. Ar mai fi necesarecirca zece miliarde de lei vechi pentru a putea duce la capăt lucrările de la corpul A”.

Primarul comunei a mai menţionat că şcoala nu a fost dotată cu mobilier, acesta fiind vechi şi primit printr-o donaţie second-hand. Şcoala nu dispune de apă curentă, grupul sanitar construit în 1956 expunând copiii la accidente şi boli. Curtea şcolii şi terenul de sport sunt denivelate, nebetonate şi fără trotuare, primarul menţionând ca în perioadele ploioase sau iarna, acestea sunt greu practicabile.

Elevii de la pregătitoare, trimişi într-o magazie a Căminului Cultural

Încă din luna septembrie a anului trecut, edilul comunei informa IŞJ Suceava că la şcoala din Hănţeşti nu există spaţiu pentru organizarea clasei pregătitoare, că sălile de clasă (şi aşa înjumătăţite) sunt insuficiente pentru cei 360 de copii. Mai mult de atât, Daniel Olariu le preciza şefilor de la IŞJ că şi spaţiul de la Grădiniţa Nr. 1 Hănţeşti este insuficient, dat fiind faptul că acolo sunt doar două săli de clasă, unde îşi desfăşoară activitatea 71 de copii. În anul şcolar trecut, prichindeii de şase ani au fost îngrămădiţi “cu chiu cu vai” în grădiniţa din comună, iar în anul şcolar ce debutează luni, aceştia vor învăţa într-o sală a Căminului Cultural care în prezent nu dispune de nici o sursă de căldură. Apa curentă sau toaleta nici nu se mai pun în discuţie.

La Adâncata, elevii sunt îngrămădiţi în jumătate de şcoală, în foste laboratoare şi cancelarie

Scenariul este similar şi în cazul Şcolii Gimnaziale din comuna Adâncata, unitate în cazul căreia, la fiecare început de an şcolar, sunt aduse în atenţia opiniei publice aceleaşi perpetue probleme referitoare la condiţiile igienico- sanitare improprii.

Peste 200 de elevi ai comunei vor învăţa şi în anul şcolar 2013-2014 în săli de clasă care până nu de mult adăposteau cancelaria sau laboratoare pentru diferite discipline. Şcoala ar avea destule săli de clasă, însă jumătate dintre acestea stau închise din 2008, când au început o serie de modernizări care au fost sistate un an mai târziu.

“Inspectoratul Şcolar spune că şcolile sunt pregătite pentru noul an şcolar, însă nu este deloc aşa. Nu e adevărat. Sunt probleme mari şi nu am fost ajutaţi. Pentru jumătatea de şcoală care se află într-o situaţie jalnică ar mai trebui măcar trei-patru miliarde de lei vechi”, a menţionat Viorel Cucu, primarul comunei Adâncata.
Tot în comuna Adâncata, la Feteşti, sat aflat la câţiva kilometri de municipiul Suceava, condiţiile din unitate nu permit autorizarea instituţiei. Toaletele sunt în curte, iar elevii se spală pe mâini la lighean. Totodată, lipsa apei curente şi a canalizării sunt principalele cauze pentru care şcolile din judeţ nu au fost autorizate de DSP.

Probleme în tot judeţul

Potrivit unei informări transmise de IŞJ Suceava, câteva şcoli se confruntă în continuare cu dificultăţi în asigurarea funcţionalităţii spaţiilor şcolare.

Sunt date ca exemplu unităţile: Şcoala Gimnazială Adâncata, Şcoala Gimnazială Feteşti, Şcoala Gimnazială Hănţeşti, Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei, Şcoala Gimnazială Păltinoasa, Şcoala Gimnazială Bucşoaia, Şcoala Gimnazială Frasin.

Totodată, o serie de şcoli se menţin ca exemple de funcţionare în spaţii improprii, în condiţiile unei cifre mari de şcolarizare - Liceul Tehnologic “Mihai Eminescu” Dumbrăveni, sau din cauza nealocării fondurilor la unele lucrări de reabilitare - Colegiul Naţional “Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi, Şcoala Gimnazială Rădăşeni, a unor situaţii de retrocedări, închirieri sau spaţii degradate - Şcoala Gimnazială Basarabi, Preuteşti, Grădiniţa cu Program Normal (GPN) Probota, Clubul Copiilor şi Elevilor Gura Humorului, GPN Nr.1 Berchişeşti, Şcoala Primară Hreaţca, Şcoala Primară din Pleşeşti, GPN Nr. 1 şi 2 Hârtop, Grădiniţa cu Program Prelungit „Căsuţa Piticilor” Câmpulung Moldovenesc.