Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
ACET Suceava are o misiune imposibilă, şi anume aceea de a recupera 1,3 milioane de euro, bani pe care firma spaniolă Dytras i-a depus într-o bancă drept scrisoare de garanţie pentru lucrările efectuate la staţia de epurare a municipiului.
Investiţia a ieşit din garanţie la finalul lunii august, iar pentru a nu plăti scrisoarea de garanţie, constructorul avea obligaţia de a executa probele finale. Acest lucru nu s-a întâmplat, Dytras fiind în procedură de insolvenţă.
„Constructorul nu a mai venit pentru a-şi onora obligaţiile, aşa încât probele finale au fost realizate împreună cu consultantul, care este tot firma Dytras. Din punctul nostru de vedere lucrurile sunt clare, iar constructorul nu şi-a onorat toate obligaţiile asumate, ceea ce înseamnă că trebuie să ne returneze banii din scrisoarea de garanţie”, a declarat Ştefan Groza, directorul ACET Suceava.
Pentru a putea cere aceşti bani şi în mod oficial, ACET mai are nevoie doar de un aviz al Autorităţii de Management de la Bucureşti, dar chiar şi cu acest acord situaţia este destul de sumbră.
Şi asta pentru că Dytras se află în insolvenţă şi se îndreaptă cu paşi repezi spre faliment, o serie de lucrări contractate în România, la Zalău spre exemplu, fiind pur şi simplu abandonate.
Rămâne de văzut ce sorţi de izbândă va avea conducerea ACET Suceava în tentativa de a recupera suma de 1,3 milioane de euro, bani care ar ajunge pentru remedierea defecţiunilor apărute la staţia de epurare.
În ceea ce priveşte soluţiile şi investiţiile pentru a elimina mirosurile care au bulversat un întreg oraş timp de mai multe săptămâni din acest an, Ştefan Groza spune că trebuie realizate cu eforturi proprii.
„Soluţia de tratare a nămolurilor şi de a elimina mirosurile care provin din staţia de epurare vor face obiectul unei analize şi vom încerca să găsim cele mai bune variante”, a arătat directorul ACET Suceava.
Staţia de epurare de la Suceava a costat aproape 14 milioane de euro
Staţia de epurare a municipiului Suceava, aflată acum în proprietatea ACET, a fost finalizată în iulie 2011. Atât lucrările, cât şi proiectarea au fost asigurate de spaniolii de la Dytras, care au câştigat în decembrie 2007 o licitaţie organizată de Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 13,66 milioane de euro, bani proveniţi dintr-un împrumut al Primăriei Suceava, de la bugetul de stat şi din fonduri europene.
Interesant este că cei de la Dytras şi-au primit toţi banii pentru lucrările din lunca râului Suceava, iar după ce au predat obiectivul au dispărut cu totul din peisaj, deşi anul trecut aveau obligaţia să realizeze un test de anduranţă al staţiei de epurare, ceea ce, fireşte, nu s-a mai întâmplat.
Chiar dacă investiţia a costat aproape 14 milioane de euro, în mai multe perioade din cursul acestui an, sucevenii care s-au deplasat în zona Iulius Mall – Shopping City au avut neplăcuta surpriză de a respira un aer greu, mirosul pestilenţial provenind de la staţia de epurare şi de la nămolul pe care reprezentanţii ACET l-au transportat în alte spaţii de depozitare.
Problema a plecat de la proiectare, spaniolii de la Dytras menţionând că nămolul rezultat urma să fie folosit ca îngrăşământ natural în agricultură. Numai că, în România nu există nici o legislaţie pe această linie, iar nămolul nu a mai ajuns pe câmpuri, ci a rămas în depozitele ACET Suceava. Problemele au apărut după ce spaţiile de depozitare s-au umplut cu peste 2.700 de tone de nămol, iar acesta a început să fie transportat în alte spaţii. De aici şi până la mirosurile care le-au întors sucevenilor stomacurile pe dos nu a mai fost decât un singur pas.
