Mitropolia Moldovei şi Bucovinei cere introducerea numelui lui Dumnezeu în Constituție

Mitropolia Moldovei și Bucovinei cere introducerea numelui lui Dumnezeu în Constituție.Întrunit într-o şedinţă de lucru, pe 5 martie, la Reşedinţa mitropolitană din Iaşi, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a luat hotărârea „de a iniţia acţiuni de sensibilizare a oficialităţilor, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituţie a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanţa tradiţiei creştine a poporului român, evidenţierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are în istoria ţării, a necesităţii predării religiei în şcoală, precum şi importanţa susţinerii românilor aflaţi în afara graniţelor ţării”.

„Revenirea la matcă presupune acceptarea existenţei lui Dumnezeu”

Preotul Vasile Baltag, consilierul administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, ne-a explicat că „societatea românească se află la ora actuală, atât din punct de vedere social, cât şi politic, într-un impas care arată că drumul parcurs până aici are o direcţie total greşită. Tot mai multe voci responsabile, inclusiv din Biserică, au atras atenţia că am ajuns într-un punct critic, pentru întreaga naţiune. Politica de stat, cu programe pur raţionale, fără nici o formă de credinţă religioasă, nu mai poate oferi baza de unitate naţională, de respect, nu mai reuşeşte să trezească în suflete forţă de muncă, de recunoştinţă, de comuniune”. Părintele Baltag a completat că „lipseşte liantul care poate face din părţi un întreg. În această situaţie, revenirea la matcă presupune acceptarea existenţei lui Dumnezeu şi regăsirea cetăţeanului în starea de fiu al Celui ce a zidit totul şi a lăsat creaţia în mâna omului care să o ducă spre desăvârşire”.

De ce numele lui Dumnezeu în Constituţie?

,,Orice politică trebuie să ducă naţiunea spre Dumnezeu”, ne-a amintit preotul Baltag vorbele rostite de preotul profesor Dumitru Stăniloae, care a mai expus într-o prelegere de-a sa teoria unui tânăr profesor, care nu era teolog, dar care susţinea că: ,,Puterea publică derivă din Dumnezeu. Şi atunci, în loc să zicem că singura bază pe care se poate clădi azi e un stat de corporaţii, trebuie să spunem: singura bază pe care se poate clădi un stat este Dumnezeu. Dumnezeu origine, Dumnezeu punct de conjugare... Dumnezeu, singura realitate care ca ideal poate polariza în direcţii convergente. Fără Dumnezeu, orice sistem social, fie el cât de perfect ca formă, e un uriaş sicriu în care rânjeşte moartea”. În acest fel a explicat părintele Vasile Baltag „de ce numele lui Dumnezeu trebuie să-şi găsească locul în cartea de baza a unei naţiuni, care este Constituţia. Legat de rolul familiei în societate, consilierul administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei ne-a spus că „Biserica este cea mai îndreptăţită instituţie care poate să ceară locul unde trebuie situată familia creştină, cu viaţă morală şi fundament genetic sănătos”.

„Educaţia religioasă, factor de stabilitate şi de comuniune în societatea românească” 

Biserica Ortodoxă Română, ne-a mai spus preotul Baltag, prin glasul ierarhiei sale, nu impune, ci propune valori, şi, de aceea, predarea religiei în şcoală propune modele viabile de bunătate, de sfinţenie, oferind repere pentru tinerii în formare, pentru viaţa de familie şi pentru viaţa socială în general”. „Educaţia religioasă organizată în cadrul învățământului de stat este un factor de stabilitate şi de comuniune în societatea românească. Este una din puţinele materii unde se mai apără şi promovează unitatea de limbă şi neam a poporului român, unde se apără şi se susţine identitatea spirituală şi demnitatea persoanei într-o societate fragmentată, confuză şi o lume strict individualistă. În contrast cu ce oferă societatea prin mijloacele de informare, dintre care unele îşi arogă dreptul de a fi educative, Biserica, şi cu ajutorul educaţiei religioase din şcoli, reuşeşte să sancţioneze modelele degenerative din viaţa socială care devin tot mai evidente: minciuna, corupţia, trădarea, pornografia, violenţa de toate tipurile, trădarea, sperjurul, indiferenţa, etc.”, a completat reprezentatul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Alte hotărâri ale Sinodului Mitropolitan

Pe ordinea de zi a şedinţei Sinodului Mitropolitan, condusă de ÎPS Părinte Mitropolit Teofan, la care au mai participat ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, s-au aflat mai multe probleme privind viaţa bisericească din Moldova. Printre hotărârile şi temele discutate de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei se numără şi „necesitatea de a identifica locurile din teritoriul canonic al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei unde se află înhumaţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care să fie pomeniţi în ziua mutării acestora la Domnul, importanţa intensificării misiunii în zonele în care au apărut persoane sau mişcări eterodoxe, dar care activează sub aparenţa unui cult ortodox, aprobarea tematicii şi bibliografiei orientative pentru obţinerea gradului I în preoţie”. Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a mai hotărât analizarea unui raport privind situaţia şi activităţile Asociaţiei <Oastea Domnului> pe cuprinsul teritoriului canonic al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, dar şi analizarea datelor statistice referitoare la structura confesional-religioasă în judeţele din regiunea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în perioada 1992-2011.