Pizza gramatico-literară, prezentare şi regulament

La sfârşitul săptămânii trecute, la Cercul de Limba şi literatura română, profesoara Crenguţa Grosar, director adjunct al Şcolii Nr. 1 Suceava, a prezentat “Pizza gramatico-literară”, un joc de recapitulare/consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor elevilor de clasele a VII-a şi a VIII-a, dar care se pretează şi la clasa a VI-a, deoarece, după cum susţine profesoara care l-a inventat, „intuiţia copiilor este bună şi ei pot descoperi informaţii noi”.

Jocul cuprinde 352 de cărţi, adică 336 de „ingrediente” care vor fi folosite de elevi la “ornarea” celor două “pizza” gramatico-literare şi 16 cărţi care se folosesc ca plusvaloare a jocului, ca exerciţii suplimentare-încuietoare pentru echipa adversă. În total, 352 de cărţi. Jocul, după cum a explicat profesoara Crenguţa Grosar, poate fi abordat în mai multe variante. „Se poate lucra pe două echipe a câte 2-12 elevi, dar jocul poate fi jucat şi individual, ca exerciţiu de sistematizare/autoverificare a cunoştinţelor şi a nivelului propriu de pregătire. Propunem varianta cu două echipe şi două “pizza” gramatico-literare de ornat. În acest caz, profesorul trebuie să aibă pregătite şi sortate din timp cele două pachete de cărţi, separat, pentru cele două echipe”, a completat Crenguţa Grosar.

Fiecare “Pizza” este feliată diferit. O “Pizza” este formată din nouă felii: Genul liric, Figuri de stil, Teme şi motive literare, Elemente de prozodie, Semne de punctuaţie, Categorii lexicale, Procesul de comunicare şi Vocabularul, Sintaxa II (părţi secundare de propoziţie şi propoziţii subordonate corespunzătoare), Sintaxa I (părţi principale de propoziţie şi propoziţii subordonate corespunzătoare). Cealaltă “Pizza” este formată din şapte felii: Genul epic, Momentele subiectului, Portret şi Caracterizare, Moduri de expunere, Locuţiunea, Morfologia II cu părţi de vorbire neflexibile (fără categorii gramaticale) şi alte părţi de vorbire cu valoare de conjuncţie, Morfologia I cu părţi de vorbire flexibile (cu categorii gramaticale).

Elevii din fiecare echipă pot „orna” feliile pe rând, trăgând câte o carte, sau pot lucra toţi odată, consultându-se unii cu alţii. „Pentru o verificare preliminară, înspre centrul <pizzei>, pe fiecare felie, este notat numărul corect de <ingrediente> necesar <ornării>. Poate fi considerată câştigătoare echipa care a terminat prima de <ornat> feliile de <pizza>”, a completat profesoara. “Pizza” cu nouă felii cuprinde 166 de „ingrediente” (cărţi), iar cea cu şapte felii cuprinde 170 de „ingrediente” (cărţi). Cărţile care au pe ele semnul întrebării (?) indică faptul că cei care le au pot pune o întrebare încuietoare echipei adverse. Dacă le au pe cele cu chipul unui autor, vor cere să fie recunoscut sau să fie citate una-două opere ale acestuia. Echipa care are cartea cu buchetul de flori poate refuza o întrebare, “mirosind” florile. Dacă ambele echipe termină odată, se face apel la cele 16 cărţi în plus, pentru a face departajarea. Dacă elevii joacă fără supravegherea profesorului şi există dubii privind corectitudinea “ornării”, se va consulta grila de verificare a corectitudinii jocului. Grila se va consulta abia după „ornarea” în totalitate a celor două „pizza” gramatico-literare şi după verificarea numerică a „ingredientelor” folosite.