Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Sutele de migranţi care ajung anual în România se pot întoarce acasă cu bilet de avion plătit de autorităţi, cu bani de buzunar (100 de euro) şi, cel mai important, cu 1.000 de dolari reprezentând un ajutor de reintegrare în ţările lor de origine.
Aceasta este oferta statului român împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) în cadrul proiectului „Sprijinirea Programelor de Returnare Voluntară Asistată şi Reintegrare în România”.
Prezent zilele trecute la Suceava, coodonatorul acestui proiect, Ciprian Niţă, a explicat că e pentru prima oară când statul român, lucrând împreună cu OIM, a reuşit să aloce resurse financiare pentru fondul de reintegrare a migranţilor care acceptă să se întoarcă voluntar în ţările lor.
Cei mai mulţi migranţi care au beneficiat de ajutorul de reintegrare sunt din Nepal şi Tunisia
Ciprian Niţă a declarat că ajutorul de reintegrare se acordă doar în anumite cazuri, în urma discuţiilor consilierilor de proiect cu fiecare migrant în parte. Ajutorul financiar, care nu poate depăşi 1.000 de dolari SUA, este destinat doar acelora dintre migranţi care dovedesc că ştiu ce vor face cu acei bani, pentru a reuşi să-şi asigure un trai mai bun în ţara din care au plecat împinşi tocmai de sărăcie.
„Pentru cazurile care urmează să beneficieze de ajutor de integrare, le asigurăm cursuri vocaţionale, iar cele mai cerute sunt cursurile de antreprenoriat. Poate să sune straniu, dar să înveţi cum să te gândeşti la o afacere, pe toate părţile, nu doar pe partea câştigurilor, dar şi pe ce trebuie să cheltuieşti, să înveţi să-ţi faci un plan de afaceri este absolut esenţial. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie are şi avantajul de a avea birouri în momentul ăsta în 132 de ţări din lume. Să vă dau un exemplu: vine un migrant din Irak care îmi spune că în planul de reintegrare vrea să-şi cumpere o maşină la mâna a doua şi să facă taxi. E o afacere ca oricare alta şi, făcută cu grijă, poate să-i susţină traiul, numai că aflăm după aceea de la colegii de la OIM că taxi la Bagdad e cea mai proastă idee posibilă, dintr-o mulţime de motive care ţin de împărţirea oraşului în zone de securitate, de starea şoselelor, că de fapt există deja o inflaţie de taxiuri acolo. Şi atunci ne întoarcem şi vorbim cu cetăţeanul şi-i spunem că trebuie să ne gândim la altceva. E un proces serios de discuţie cu omul respectiv, pe care consilierii îl ajută să găsească o soluţie cât mai viabilă posibil”, a explicat Ciprian Niţă, care a adăugat că cei mai mulţi migranţi care au beneficiat de acest ajutor de reintegrare sunt din Nepal şi Tunisia.
Ce-au făcut migranţii cu banii
Ciprian Niţă a adăugat că unii dintre migranţii care au primit fonduri pentru reintegrare şi-au cumpărat animale. „Pentru noi, care trăim în zona asta climaterică, să-ţi cumperi cinci capre poate să nu pară cine ştie ce mare ispravă, însă în zonele lor sunt lucruri importante care permit familiei cu acea mică fermă să-şi asigure traiul pe o perioadă mai lungă şi să încerce să facă mai mult de atât. Au mai fost câteva cazuri care şi-au deschis ateliere de reparat maşini, tinichigerie auto, iar în Serbia a fost un caz de servicii de taxi. Ideea este că nu-ţi faci planul dinainte, ce vrei să-i pui pe oamenii ăia să facă ca să-şi refacă viaţa, fiecare dintre ei hotărăşte după priceperea lui, după ce cunoştinţe are ce ar putea face cu cei 1.000 de dolari”, punctează coodonatorul proiectului care a demarat în octombrie 2011 şi se va finaliza la sfârşitul acestei luni.
