Flutur susţine crearea unei regiuni a cărei capitală să fie judeţul Suceava

Suceava ar putea deveni capitala unei regiuni puternice a României, care va include mai multe judeţe învecinate. Aceasta este convingerea pe care o are preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, exprimată ieri, în cadrul şedinţei Zonei Metropolitane Suceava.

Acesta a spus că, în ciuda luptei individualiste dintre judeţe, în nici un caz nu vor rezista să existe 41 de judeţe, care să fie finanţate de la bugetul de stat, regionalizarea fiind singura soluţie pentru atragerea de fonduri.

Gheorghe Flutur a declarat: “Europa este o comunitate a regiunilor şi tot mai mult ni se cere să ne unim şi să avem strategii comune. Sunt convins că din 2014 România va trebui să se reorganizeze în regiuni pentru a putea face strategii comune de dezvoltare şi nu strategii fărâmiţate, ineficiente. Dacă Suceava va vrea să fie capitala unei regiuni puternice, cu două milioane de locuitori, trebuie ca în primul rând această capitală, Suceava, să fie o zonă metropolitană puternică”.

Preşedintele CJ Suceava a spus că, pentru a fi capitală de regiune, un judeţ trebuie să îndeplinească anumite condiţii.

“Sunt câteva elemente la care va trebui să ţinem. De exemplu, ai căi de acces către această zonă? Trebuie ele îmbunătăţite? Asta şi facem. Le modernizăm – ruta Suceava – Botoşani, de exemplu, sau E85, care vine de la Roman, sau şoselele de centură ocolitoare. Am început cu Suceava, continuăm cu Fălticeniul, Rădăuţiul, ca să aerisim zona. Alte elemente esenţiale sunt aeroportul, universitatea sau Spitalul Judeţean, care ar putea deveni unul regional”, a exemplificat Gheorghe Flutur.

Zona Metropolitană, primul pas spre regionalizare

Prezent pentru prima oară la o şedinţă a Consiliului de Administraţie a Zonei Metropolitane Suceava, Gheorghe Flutur a fost prezentat de primarul Sucevei, Ion Lungu, drept unul din principalii susţinători ai realizării acestei asocieri de tip zonă metropolitană.

“Uitându-mă la această organizaţie, Zona Metropolitană, mă gândesc că la anul, pe vremea asta, o să discutăm despre o regiune puternică”, a spus Flutur, care şi-a exprimat regretul că din asociere nu face parte şi comuna Şcheia, care a refuzat invitaţia Primăriei Suceava. “Vor veni, sunt sigur. Dar nimeni nu face asociere cu sila. Trebuie arătate avantajele mai întâi”, a adăugat Flutur.

Preşedintele CJ Suceava, dar şi al Asociaţiei de Dezvoltare Nord-Est, instituţie prin care vor veni fonduri europene de care vor putea beneficia zonele metropolitane, le-a transmis aleşilor locali prezenţi că trebuie să gândească o strategie comună şi că atunci când se alocă finanţare trebuie văzut „întregul”.

“Când spun întregul spun că şi cel din Salcea şi cel din Adâncata ar putea fi beneficiarii unor servicii din municipiul Suceava, dar şi invers. Poate un locuitor al etajului 4 de la bloc vrea să se refugieze în zona metropolitană, să îşi facă o căsuţă de vacanţă, un picnic, sau să îşi facă o fermă. În toată lumea civilizată marile aglomeraţii urbane au acest refugiu, acest debuşeu în zonele periferice”, a adăugat Flutur.

Iniţiatorul Zonei Metropolitane Suceava, primarul Ion Lungu, a spus că asocierea are ca scop tocmai realizarea unei comunităţi mai mari, iar conform ultimului recensământ, populaţia Zonei Metropolitane Suceava, din care fac parte municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Bosanci, Ipoteşti, Moara, Pătrăuţi, Mitocul Dragomirnei şi Adâncata, ar fi de aproximativ 150.000 de locuitori.