Conducerea Zonei Metropolitane Suceava s-a întrunit pentru prima oară

Prima şedinţă a structurilor de conducere a Asociaţiei Zona Metropolitană Suceava, care cuprinde până acum opt localităţi, din care un municipiu, un oraş şi şase comune, a avut loc ieri dimineaţă, în sala de Consiliu Local a Primăriei Suceava.

La discuţiile de ieri au participat cei 57 de membri ai Consiliului de Administraţie al Zonei Metropolitane, precum şi cei opt reprezentanţi ai Consiliului Director al Zonei Metropolitane, adică primarii localităţilor asociate sau delegaţii acestora.

Şedinţa s-a desfăşurat sub semnul optimismului, toţi cei prezenţi având convingerea că, prin colaborarea dintre primării, vor fi rezolvate o serie de probleme cu care se confruntă de multă vreme, iar, în plus, se vor ivi oportunităţi la care nici nu se gândeau anterior.

Condiţii mai bune de viaţă şi crearea de noi locuri de muncă

Primul care a luat cuvântul, explicând cum a ajuns să fie constituită Zona Metropolitană Suceava, dar şi principiile în baza căreia aceasta trebuie să funcţioneze, a fost iniţiatorul acestei asociaţii, primarul Sucevei, Ion Lungu.

“Municipiul Suceava a fost declarat pol de dezvoltare urbană, pe baza unor calcule şi a unor indicatori economici, de unde rezultă că zona are un bun potenţial de dezvoltare. Acest tip de organizare, zonă metropolitană, este noul nod de administraţie la nivel european”, a spus Ion Lungu, care este şi preşedinte al Zonei Metropolitane Suceava. Acesta a adăugat că „prima ţintă este de a crea o zonă atractivă din punct de vedere economic, de a dezvolta investiţii majore în această zonă. Cu cât o investiţie se adresează unui număr mai mare de populaţie, cu atât este mai eficientă. Dar ca să dezvoltăm zona, trebuie să creăm în primul rând o infrastructură a zonei, să asigurăm utilităţile”.

El a explicat că, pentru eficienţă maximă, strategiile de dezvoltare a localităţilor membre ale zonei metropolitane trebuie să fie sincronizate, astfel încât să fie create rute de transport eficiente, să fie aduse utilităţi pentru un număr cât mai mare de oameni, să fie asigurat transportul public pentru cât mai multe comunităţi şi, nu în ultimul rând, să fie create cât mai multe locuri de muncă.

Ion Lungu le-a propus celor prezenţi şi un plan de măsuri, care să fie urmat începând de anul viitor:

“Ne propunem să funcţionăm la capacitate maximă din 2012. Avem multe lucruri în comun, ce ne trebuie este un proiect de dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane Suceava pe perioada 2012- 2020. Acesta va fi ghidul, busola după care ne vom orienta, pentru a putea atrage investitori în zonă. În perioada 2014 – 2020 investiţiile se vor acorda direct pe regiuni de dezvoltare, pe comunităţi mari. De aceea trebuie ca până la sfârşitul lunii ianuarie să ne întâlnim să facem un inventar al investiţiilor necesare în comunităţile fiecăruia, ce compatibilităţi sunt între localităţile învecinate, iar până la 31 martie să fie aprobat bugetul zonei metropolitane pe 2012”.

Pentru ca Asociaţia să poată funcţiona ca o unitate administrativă, fiecare localitate trebuie să dea o cotizaţie, în funcţie de numărul de locuitori, pentru a crea un fond al zonei metropolitane. Banii vor fi utilizaţi în primul rând pentru realizarea unui studiu de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, absolut necesar pentru atragerea de fonduri europene.

Voci pro şi contra Zonei Metropolitane Suceava

Un alt aspect discutat a fost cel referitor la zvonurile care i-au făcut pe unii să refuze invitaţia de a face parte din zona metropolitană.

Ion Lungu a declarat: „Nu este orgoliul nimănui de a face această zonă metropolitană. Se păstrează autonomia locală şi financiară, nu se percep taxe suplimentare de la populaţie. Nu există decât o sinceră şi clară dorinţă de a ne dezvolta împreună, fără a ne afecta bugetele, fără să se dezvolte unii pe spinarea altora. Fiecare îşi suportă cheltuielile lui pe proiectele pe care le are, ideea e să fim uniţi, să facem strategia de dezvoltare durabilă şi să atragem cât mai mulţi bani de la Uniunea Europeană. După ce vom face lucrările de infrastructură, principalul obiectiv va fi să creăm locuri de muncă”.

Faptul că există voci care sunt contra realizării zonei metropolitane a fost confirmat şi de primarul comunei Bosanci, Anton Curic:

„Sunt şi persoane care sunt împotriva acestei iniţiative, spun că odată cu constituirea zonei metropolitane nu ar mai fi localităţi distincte, primari şi nici măcar secretari. Cred că sunt interese de a descuraja primăriile de a participa la acest demers. Eu am încredere în această zonă metropolitană şi în faptul că prin această iniţiativă se vor aduce bani cât mai mulţi pentru toate localităţile asociate”.

În vreme ce comuna Şcheia, cu care municipiul Suceava avea cele mai multe lucruri în comun, a refuzat asocierea, o localitate care nu este direct învecinată, Vereşti, a solicitat din proprie iniţiativă să se alăture zonei metropolitane, după cum a precizat ieri Ion Lungu.

Primele proiecte comune din cadrul zonei metropolitane

Chiar de la prima şedinţă au început să se contureze o serie de proiecte comune.

Preşedintele Zonei Metropolitane Suceava, Ion Lungu, le-a solicitat membrilor asociaţiei să vină cât mai curând cu propuneri concrete de proiecte care pot fi realizate la comun, între două sau mai multe comunităţi locale.

Lungu a dat o serie de exemple: “Trebuie să găsim compatibilităţi între localităţile noastre. Cei din Adâncata vor să colaborăm să ducem gazul metan în Burdujeni Sat şi Adâncata, cu Mitoc vom colabora la realizarea drumului către Lipoveni, cu Salcea pe apă şi canalizare, cu Moara la un proiect de canalizare... Încep să se contureze tot mai multe posibilităţi. Suceava are staţie de tratare-epurare, se pot racorda la ea şi localităţile învecinate, care nu îşi permit să amenajeze staţii proprii”.

Primarul comunei Adâncata, Dorel Filip, a confirmat faptul că doar prin colaborarea cu Suceava poate fi realizat un proiect care acum pare imposibil:

„Prezenţa noastră aici demonstrează că acest organism a prins viaţă şi începem treaba. Principalul nostru obiectiv este aducerea gazului metan, suntem într-o zonă de unde nu avem la cine să ne înţepăm, să ne racordăm”.

O propunere lansată de Ion Lungu în cadrul şedinţei de ieri, de mutare a pieţei angro a Sucevei pe un alt teren, limitrof municipiului, a dat startul unei competiţii de oferte din partea localităţilor învecinate.

O decizie în acest sens urmează a fi luată după analizarea tuturor amplasamentelor oferite, fiind luată în calcul şi varianta înfiinţării a două pieţe angro, pentru a sprijini astfel producătorii locali, dar şi comercianţii, care se vor aproviziona de acolo.

Următoarea întâlnire a organismelor de conducere a Zonei Metropolitane Suceava va fi convocată în ianuarie, când discuţia se va axa în principal pe proiecte comune.