„Constructorii de maşini din Suceava”

În Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” a avut loc, la începutul acestei săptămâni, lansarea volumului „Constructorii de maşini din Suceava. Cronică ilustrată”, o monografie al cărei autor este inginerul pensionar Nicolai Oprea.

Familia constructorilor de maşini suceveni

Continuând seria cronicilor ilustrate (care până acum au fost întocmite ca monografii cartofile, cronici în care autorul a conturat prin cărţi poştale ilustrate profilul istoric al Sucevei, Bucovinei şi insulei Ada Kaleh), Nicolai Oprea realizează această monografie (bogat ilustrată cu fotografii) a uneia dintre cele mai mari unităţi industriale sucevene, Întreprinderea de Maşini Unelte (IMU) Suceava, în care a lucrat timp de 26 de ani, îndeplinind funcţiile de şef producţie, inginer-şef şi director comercial.

Evenimentul lansării a reunit în sala bibliotecii judeţene o mare parte din familia constructorilor de maşini suceveni (din păcate acum destrămată), oameni care au lucrat în puternica citadelă industrială din lunca Sucevei.

„O carte de amintiri”

Manifestarea a început cu un moment de reculegere în memoria celor care au dispărut, a colegilor care nu mai au posibilitatea să răsfoiască această monografie care apare în preajma aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea întreprinderii (1 aprilie 1962) .

Cartea, pe care prof. univ. dr. Radu Pentiuc (un fiu al marii familii de constructori de maşini suceveni, care şi-a început cariera ca inginer stagiar în această unitate industrială) a apreciat-o ca fiind „savuroasă, scrisă cu foarte mult talent”, dar şi cu „o uşoară ironie personificată”, este înainte de toate, aşa cum a subliniat el, „o carte de amintiri”.

O mare unitate industrială constructoare de maşini

Amintiri care reconstituie istoria acestei întreprinderi, care a fost înfiinţată ca unitate de reparaţii pentru cele două combinate din zonă, dar apoi s-a dezvoltat devenind o mare unitate industrială constructoare de maşini.

O unitate în care s-au format specialişti, din care s-au recrutat cadre pentru universitatea suceveană, o întreprindere care a avut o adevărată şcoală de inventică, dar şi una de arte frumoase (din care provin nume cu rezonanţă ca artistul plastic Emil Burlacu, sculptorul şi metalo-plasticianul Gheorghe Isopencu, graficienii satirici George Licurici şi Mihai Constantin Papuc, sau meşterul cioplitor Florin Cramariuc - care este astăzi preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina).

„A avut timpul, răbdarea şi competenţa necesară să adune totul într-o carte”

O întreprindere care, cum a remarcat ing. Florin Pascal (fost director de marketing la MES-SA) a sucombat ca urmare „a politicii de distrugere programată a industriei româneşti”, care a urmat evenimentelor din decembrie 1989.

Istoria unei mari unităţi industriale care ar fi rămas doar în amintirile celor care au lucrat acolo dacă ing. Nicolai Oprea „n-ar fi avut timpul, răbdarea şi competenţa necesară să adune totul într-o carte”.

O mare întreprindere în care activităţile şi realizările, asemenea unui puzzle, sunt rezultatul colectivului în care fiecare salariat a avut partea sa de contribuţie.

„Zestrea umană şi materială a IMUS - a subliniai Florin Pascal - au făcut posibilă o vreme supravieţuirea şi adaptarea la condiţiile economiei capitaliste”.

Din păcate, „managementul capricios” (sau, aşa cum scrie autorul, „aberaţia managementului falimentar” al unui director) au dus la distrugerea întreprinderii.

„Amintirea a ceea ce a fost”

Nicolai Oprea şi-a stăpânit emoţiile provocate de reîntâlnirea cu colegii de altădată, mulţumindu-le pentru participare la lansarea cărţii, pentru colaborare şi pentru sprijinul acordat de unii dintre aceştia pentru editarea lucrării.

„Consider - a spus el la final, aşa cum a şi-a încheiat şi <Cuvântul înainte> al cărţii - că această monografie poate constitui un ajutor pentru cei care vor realiza o nouă Enciclopedie a Bucovinei în care vor trebui să facă referiri şi la <Constructorii de maşini din Suceava”> şi astfel să reuşim a salva de la pieire amintirea a ceea ce a fost”.