Google
 
miercuri, 4 mai 2011 - Anul XVI, nr. 103 (4701)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7216 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2706 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   12 imagini |   ø fişiere video

„Fabrica” de cerşetori

Cum au ajuns zeci de ţigani din judeţ muzicanţi cu mâna întinsă pe străzile din Italia

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Nici unul dintre cei şapte indivizi reţinuţi în urmă cu două zile, sub acuzaţia că au dus în Italia zeci de persoane pe care le-au obligat să cerşească, nu a stat mai mult de o noapte în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Judecătorii Tribunalului Suceava au respins ieri cererea de arestare preventivă a celor şapte, hotărând că aceştia pot fi cercetaţi în stare de libertate.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava au făcut recurs, acesta urmând să se judece zilele viitoare la Curtea de Apel Suceava.

În cererea de arestare preventivă, procurorii DIICOT explică cum au ajuns zeci de ţigani din judeţ să cerşească pe străzile din Napoli şi Bari, cei mai mulţi fiind obligaţi să stea cu mâna întinsă la colţ de stradă.

 

Aşteptaţi la instanţă de zeci de romi

Zeci de romi au venit, ieri, încă de dimineaţă, în faţa Palatului de Justiţie din Suceava pentru a-i susţine pe cei şapte indivizi reţinuţi cu o zi înainte, care urmau să fie aduşi la arestare.

În jurul orei 10:00, dubele de la Arest i-au adus pe suspecţi la Tribunal, aceştia fiind duşi cu cătuşe la mâini în faţa judecătorilor.

Pentru că spiritele s-au încins, iar atmosfera era una tensionată, la faţa locului au fost trimise echipaje suplimentare de poliţie şi jandarmi.

După câteva ore, magistraţii Tribunalului aveau să le dea vestea cea bună romilor strânşi ciorchine pe treptele de la intrarea în Palatul de Justiţie, iar rudele lor, Alexandru David (35 de ani), Reghina David (58 de ani), Codruţ David (29 de ani), Alexandru Chereji (63 de ani), Iosif Varga (57 de ani), Carol Antal (36 de ani) şi Gheorghe David (40 de ani), toţi din oraşul Gura Humorului, au ieşit din sala de judecată fără cătuşe pe mâini.

Potrivit avocatului Alexandru Grosu, apărătorul a trei dintre învinuiţi, acuzaţiile aduse de procurorii DIICOT privesc presupuse fapte comise în urmă cu circa opt ani.

„Decizia judecătorilor mi se pare una corectă, având în vedere că a trecut o foarte mare perioadă de timp de la data săvârşirii presupuselor fapte. Peste puţin timp se şi prescrie răspunderea penală. Nu poţi să vii după atâţia ani şi să invoci pericolul social. Nu există”, a explicat, ieri, avocatul Grosu.

 

Prima „producţie” a „fabricii” de cerşetori, în 2000

Potrivit anchetatorilor, povestea „fabricii” de cerşetori a început în anul 2000, când mai multe familii de romi din oraşul Gura Humorului s-a stabilit sub un pod din Napoli (Italia), locuind în colibe şi corturi.

Pentru a se întreţine, romii lucrau la negru ori cerşeau pe străzile din oraş. Văzând că se pot face bani buni de pe urma cerşetoriei, romii şi-au chemat tot mai multe rude în Italia. Apoi, s-au gândit că pot aduce şi alte persoane, care să stea cu mâna întinsă, iar banii să ajungă în buzunarele lor.

Au început atunci să promită locuri de muncă în Italia, iar victimele erau tot din rândul comunităţii romilor.

Le plăteau actele şi drumul victimelor şi le suceau minţile cu locuri de muncă în restaurante, terase, localuri etc.. 

Odată ajunşi în Peninsulă, le confiscau paşapoartele şi invocau fel de fel de datorii, iar victimele erau obligate să cerşească pentru ca traficanţii să-şi recupereze banii.

Mulţi dintre cei traficaţi erau muzicanţi şi atunci erau trimişi în stradă să cânte la instrumente.

 

Obligat să cerşească cu acordeonul, pentru o pretinsă datorie de  600 de euro

Ilie C., de exemplu, este una dintre victimele traficanţilor. A fost racolat în octombrie 2002, susţin procurorii DIICOT, de către Gheorghe David, zis „Prinţul”, sub pretextul găsirii unui loc de muncă în Italia, în agricultură sau în construcţii.

Cunoscându-l drept muzicant, „Prinţul” i-a spus să-şi ia şi acordeonul cu el.

În Italia, însă, s-a schimbat macazul. Gheorghe David, explică anchetatorii, i-a impus o datorie de 600 de euro, reprezentând contravaloarea drumului până în Peninsulă şi taxele pentru eliberarea paşaportului.

Începând chiar de a doua zi, Ilie C. a fost trimis să cerşească şi să cânte la acordeon pe străzile din Napoli, fiind însoţit în permanenţă de unul dintre traficanţi, care îi indica unde să stea. Când a refuzat, a fost bătut şi ameninţat cu moartea.

Ilie C., povestesc anchetatorii, a cerşit în Napoli timp de o lună şi jumătate, iar toate câştigurile sale au ajuns în buzunarele „Prinţului”.

 

Fiecare cerşetor făcea între 30 şi 120 de euro

Procurorii DIICOT susţin că victimele câştigau zilnic sume cuprinse între 30 şi 120 de euro, bani pe care erau obligaţi să îi predea către traficanţi până achitau aşa-zisele datorii impuse de aceştia.

După ce plăteau datoria, erau siliţi să rămână în continuare sub „protecţia” traficanţilor, urmând să împartă în mod egal sumele obţinute din cerşit. Totuşi, puţine victime s-au mai întors cu bani acasă, până la urmă câştigurile ajungând tot la traficanţi.

Anchetatorii explică, de asemenea, că victimele care aduceau profituri mari nu erau lăsate să se întoarcă în ţară, fiind ţinute cu forţa, sub ameninţări şi acte de violenţă.

 

A plecat în Italia cu promisiunea că va ajunge să cânte la restaurant

În cursul lunii martie 2003, Octavian P. a plecat spre Italia, cu promisiunea făcută de un alt învinuit, Codruţ David, zis „Codru”, că o să-i găsească o slujbă de muzicant la un restaurant din Peninsulă.

Victima a ajuns să cânte în Italia, însă pe la colţ de stradă, cu mâna întinsă. Câştiga aproximativ 50 de euro pe zi, însă banii ajungeau, susţin procurorii DIICOT, la „Codru”.

A fost obligat să cerşească timp de aproape patru luni.

 

Locuiau la castel şi câştigau între 2.000 şi 3.000 de euro zilnic

În Napoli, tabăra traficanţilor şi implicit a victimelor se afla la marginea oraşului,într-o zonă numită Casa Nuovo-Casoria,sub un pod, unde erau amplasate mai multe corturi şi barăci.

Pentru că „fabrica” de cerşetori funcţiona, o parte dintre traficanţi şi-au extins afacerea, explică anchetatorii, şi în alte oraşe din Italia, cum ar fi în Bari. Aici, traficanţii şi-au stabilit cartierul general într-un castel părăsit.

Procurorii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate susţin că fiecare dintre traficanţi aflaţi în Italia avea spre exploatare un grup format din două, trei sau mai multe victime, denumite „producători”.

„Traficanţii aveau profituri cuprinse între 2.000 şi 3.000 de euro zilnic”, se arată în cererea de arestare preventivă.

 

O parte dintre membrii reţelei, condamnaţi la închisoare

Anchetatorii susţin că „fabrica” de cerşetori era condusă de mai multe grupări infracţionale, iar liderii acestora erau Alexandru Varga, zis „Ţurlea” –liderul filialei Partidei Romilor de la Gura Humorului, respectiv Gheorghe Varga, Gheorghe Drăgan, zis „Sir”,  Pintea Varga, Alexandru Chereji, Augustin Varga, zis „Ciungu”, Rudy Varga.

Reţeaua a fost anihilată în 2004, în urma unei acţiuni de amploare a ofiţerilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate şi a procurorilor DIICOT.

La acea vreme, mai mulţi indivizi au fost arestaţi şi trimişi în judecată, mare parte dintre aceştia primind pedepse cu închisoare.

Printre cele mai aspre condamnări se numără cea a lui Gheorghe Drăgan, zis „Sir”, care a primit cinci ani şi jumătate de închisoare. Acesta este dat în urmărire internaţională pentru executarea mandatului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cum au ajuns zeci de ţigani din judeţ muzicanţi cu mâna întinsă pe străzile din Italia.
 Vizualizări articol: 912 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Cum au ajuns zeci de ţigani din judeţ muzicanţi cu mâna întinsă pe străzile din Italia5.052

Shopping City Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Oftalmologie Ochelari Lentile Rame Optometrie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei