Corupţia la Primăria Suceava: cinci ani de procese, 79 de termene, nici un rezultat

Dosarele de mare corupţie în care sunt implicaţi foşti angajaţi ai Primăriei Suceava, printre care Marian Ionescu, primar în legislatura 2000-2004, dar şi ex-directorul economic Neculai Bujor, bat pasul pe loc în instanţă. Primul dosar a ajuns pe masa judecătorilor în vara lui 2006, iar al doilea în 2007. Cele două procese au, însumat, 79 de termene, iar verdictul este zero. Practic, în cei cinci, respectiv patru ani, judecătorii nu au fost în stare decât să tergiverseze dosarele, iar şansele de a se pronunţa într-un timp relativ scurt asupra acuzaţiilor formulate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt aproape nule.

„Amânat”, ştampilat de 43 de ori

Spre exemplu, dosarul din 2006, care-i priveşte pe Neculai Bujor, cumătra acestuia, Tamara Chiribucă, între timp divorţată şi cu numele Tamara Achiţei, dar şi pe doi foşti angajaţi ai Gărzii Financiare Suceava, în frunte cu fostul şef Dumitru Buta, a avut până acum 43 de termene de judecată. Iniţial, dosarul a ajuns la Tribunalul Suceava, dar în urma unei cereri de strămutare depusă de inculpaţi a fost trimis la Tribunalul Bistriţa. După şapte amânări consecutive, nemotivate în vreun fel, judecătorii acestei instanţe au decis să nu-i mai citeze pe Dumitru Buta, fost director al Gărzii Financiare Suceava, pe Gabriel Eugen Ionesi, angajat al aceleiaşi instituţii, şi pe Dumitru Teodorescu. Dosarul în ceea ce-i priveşte pe cei trei a fost disjuns. Se întâmpla în septembrie 2007, pentru ca în următorii doi ani să nu se mai petreacă nimic notabil în dosar. Singurele menţiuni care pot fi trecute sună sec „amânat”, motivele fiind dintre cele mai diferite, inclusiv lipsa apărării. Abia prin 2009, judecătorii au catadicsit să-i citeze pe inculpaţi, inclusiv cu mandate de aducere, şi pe martorii acuzării. Având în vedere că între termenele de judecată au fost şi pauze de câte două luni, fără a fi vorba de vacanţa judecătorească din vară, imaginea este completă asupra modului în care se face justiţie în România.

Scenariul de la Bistriţa, copiat la indigo la Iaşi

Nici al doilea dosar privind fapte de corupţie comise la Primăria Suceava în perioada 2003-2004 nu se mişcă mai rapid. Rechizitoriul a fost finalizat în 2007, iar în primă fază dosarul s-a înregistrat la Tribunalul Suceava. De aici, la cererea inculpaţilor, a fost strămutat la Tribunalul Iaşi, unde s-au derulat până acum 36 de termene.

Scenariul de la Bistriţa s-a repetat aproape la indigo, cu termene după termene şi nimic concret. Mai nou, de mai bine de un an de zile s-a cerut o expertiză în dosar. Rezultatul care se poate citi este aproape acelaşi: „Faţă de lipsa raportului de expertiză acordă termen”.

Atât în acest dosar, cât şi în cel de la Bistriţa, faptele unora dintre inculpaţi, reţinute de procurori pentru anii 2002, 2003 sau 2004, s-au prescris, iar aceştia nu vor mai răspunde niciodată pe linie penală pentru acuzaţiile care li se aduc.

Dosarul "napolitanelor"

Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa mai este cunoscut şi ca dosarul „napolitanelor”, şi asta pentru că ancheta procurorilor DNA Suceava, pe atunci PNA Suceava, a scos în evidenţă că în decurs de 425 de zile, din 2002 până în 2003, Primăria Suceava s-a aprovizionat cu 23,2 tone de napolitane cu cacao şi fructe, salatine, fursecuri, saleuri, sărăţele, ceea ce înseamnă că zilnic s-au mâncat în jur de 55 de kg din aceste produse. Acestora li s-au adăugat şi alte produse de patiserie, după cum urmează: 9.300 de ştrudele, 3.100 de plăcinte cu mere, 4.100 de cutii de MaxiMix şi 4.500 de cutii de alune.

Pentru a justifica aceste consumuri uriaşe, administratorul de la acea vreme al Primăriei Suceava, Constantin Bâta, a întocmit în fals mai multe documente din care rezultă că pe meleagurile noastre au poposit 250 de delegaţii din străinătate.

Marfa a fost distribuită de firmele administrate la acea vreme de Tamara Chiribucă, actualmente Achiţei, nimeni alta decât cumătra lui Neculai Bujor, fostul director economic al Primăriei Suceava, cel care lua toate deciziile importante din instituţie.

Afacerile s-au derulat prin intermediul firmelor SC Protman Service SRL, SC Rigola Com Serv SRL, SC Alexa SRL şi SC Luis Imbiss SRL şi au cuprins şi alte contracte de achiziţii cu Primăria Suceava. În total, prin cele patru firme amintite s-au făcut cumpărături în valoare de 71,126 de miliarde de lei vechi, prejudiciul calculat fiind de circa 36 de miliarde de lei vechi.

Cine este judecat în dosarul "napolitanelor"

În afara celor trei persoane pentru care s-a dispus disjungerea de către Tribunalul Bistriţa, respectiv Dumitru Buta, Gabriel Eugen Ionesi şi Dumitru Teodorescu, în dosarul "napolitanelor" mai sunt judecate alte şase persoane.

În capul listei se află Neculai Bujor, ex-directorul economic al Primăriei Suceava, acuzat printre altele de luare de mită. Concret, acesta ar fi primit 300 de milioane de lei vechi pentru plata unor rate de achiziţie pentru un autoturism marca VW Passat, dar şi 588 de milioane de lei vechi reprezentând contravaloarea a opt excursii în Egipt, Turcia şi Tenerife.

Lista persoanelor judecate este completată cu Tamara Chiribucă, acuzată de mai multe infracţiuni de evaziune fiscală, înşelăciune, dare de mită şi falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, dar şi Constantin Bâta, fost administrator al Primăriei Suceava, pentru acuzaţiile de abuz în serviciu contra intereselor publice, falsuri şi complicitate la înşelăciune.

Prin rechizitoriul procurorilor anticorupţie au mai fost trimişi în judecată Emilia Şveica, magazioner la Primăria Suceava, dar şi două contabile ale firmelor Tamarei Chiribucă, respectiv Violeta Spătariu şi Ioana Ungureanu.

Al doilea dosar: pagube de 5,63 de miliarde de lei vechi

Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Iaşi s-a soldat, în opinia anchetatorilor, cu un prejudiciu de 5,63 de miliarde de lei vechi pentru

Primăria Suceava. În cauză sunt judecate nu mai puţin de 14 persoane, pentru fapte care s-au petrecut în perioada noiembrie 2001 - iunie 2004. Printre aceştia se află şi persoane care au deţinut funcţii importante în Primăria Suceava până în 2004.

Marian Ionescu, fost primar al municipiului Suceava, este acuzat de comiterea a şapte infracţiuni de corupţie sau infracţiuni conexe celor de corupţie. Printre acuzaţii se numără cele de primire de foloase necuvenite, abuz în serviciu, delapidare, dar şi fals în declaraţii. Ultima faptă constă în aceea că edilul a cumpărat 5.000 mp de teren în zona Metro, în cursul anului 2002, pe care ulterior, în toamna anului 2003, l-a înstrăinat la un preţ de câteva ori mai mare faţă de cel de achiziţie.

Bani negri din Bazar

Fraudarea bugetului Primăriei Suceava a avut mai multe componente. Pe de o parte, prin inventarierea şi compararea suprafeţelor înscrise în contractele de închiriere din Bazar pentru anul 2003 şi suprafeţele din evidenţa operativă s-a constatat că există diferenţe semnificative, ceea ce a dus la neîncasarea sumei de 1,291 de miliarde de lei vechi. Vinovaţi de aceste întârzieri sau omisiuni deliberate au fost găsiţi fostul primar Marian Ionescu, ex-directorul economic Neculai Bujor şi Bogdan Ioan Dumitraş, fost auditor în cadrul Compartimentului de Audit Public Intern al Primăriei Suceava.

Aceştia au încercat să ascundă neregulile şi, în adresele trimise poliţiei, au raportat că „nu au reieşit abateri de la normele legale” sau „nu s-au constatat abateri grave cu privire la modul de încheiere a contractelor”.

Tot în acest context sunt acuzaţi şi cei doi administratori ai Bazarului din perioada 2002-2004, Mircea Botezatu şi Mihai Strugariu. Potrivit procurorilor de la DNA Suceava, aceştia ar fi plătit circa 400 de milioane de lei vechi, pentru ca totul să fie trecut sub tăcere.

Afaceri cu instituţia la care lucrau şi deconturi fictive

O altă pagubă, în valoare de circa 1,3 miliarde de lei vechi, a fost stabilită din actele fictive cu care primăria figura că ar fi achiziţionat diferite bunuri.

În perioada noiembrie 2001-ianuarie 2002, SC Ralf Impex SRL Suceava a figurat că a livrat materiale către primărie, când, în realitate, s-a constatat că este vorba de facturi emise şi recepţionate în fals. Firma distribuitoare le aparţinea lui Bogdan Ioan Dumitraş, Teodor Cristian Lauric, referent la Primăria Suceava în acea perioadă, şi Ştefan Vasile Lucaciuc, electrician la primărie. Din cercetări s-a stabilit că cele 11 facturi fiscale au fost falsificate de Bogdan Dumitraş, iar bonurile de recepţie din cadrul primăriei de către Cristian Lauric. Totul a fost posibil cu complicitatea lui Neculai Bujor şi a lui Constantin Bâta, administratorul primăriei, care au încasat comisioane pentru a închide ochii.

Deconturile fictive au reprezentat un alt punct prin care bugetul local a fost prejudiciat consistent. În perioada ianuarie 2002-iunie 2004, din casieria primăriei s-au ridicat ca avans, în baza unor referate întocmite în fals, aproape 1,64 de miliarde de lei vechi. Cei mai mulţi bani i-au revenit lui Neculai Bujor, care a băgat în buzunar din aceste deconturi, prin intermediul electricianului Ştefan Vasile Lucaciuc, suma de 1,268 miliarde de lei vechi. Lista este completată de Bogdan Ioan Dumitraş cu 305 milioane de lei vechi, Marian Ionescu, cu 25,7 milioane de lei vechi şi Constantin Bâta, cu 17 milioane de lei vechi.

Bogdan Dumitraş a speculat şi alte oportunităţi. Prin intermediul a două firme, SC Electrofabo SRL şi SC Kyrfa SRL, pe care le-a administrat din umbră, acesta a derulat afaceri cu şcolile bugetare din municipiul Suceava. În perioada mai 2002-ianuarie 2003, având şi aportul lui Neculai Bujor, care s-a implicat direct în a-i convinge pe directorii din şapte şcoli să cumpere diferite bunuri, Bogdan Dumitraş a livrat, prin firma SC Electrofabo SRL, calculatoare şi mobilier. Pentru ajutorul dat, fostul director economic al Primăriei Suceava a primit bunuri în valoare de 116 milioane de lei vechi.

În februarie 2004, Bogdan Dumitraş a livrat nouă calculatoare unei alte şcoli, de această dată prin firma SC Kyrfa SRL. În majoritatea cazurilor, valoarea bunurilor era supraevaluată, uneori un calculator second-hand în valoare de 10-15 milioane de lei vechi fiind vândut către unităţile şcolare cu sume de ordinul a 60-70 de milioane de lei vechi. În total, prejudiciul adus bugetului local se ridică la 1,054 miliarde de lei vechi.

În dosar mai sunt judecaţi magazionera Emilia Şveica, dar şi administratorii a două firme. Este vorba de Vasile Trifan, administrator la SC Elsarova SRL Suceava, şi Dragoş Radu Târpan, administrator la SC Total Net SRL Solca. Alţi trei gestionari, Liviu Dumitru Cârlan, angajat al SC Genius SRL Suceava, Dumitru Ţipurlea şi Veronica Caciuc, ambii angajaţi ai SC Elcris SRL Suceava, sunt şi ei inculpaţi în dosar.