Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
Bunicile şi mătuşile au devenit, în ultimii ani, „mamele” copiilor părăsiţi de părinţi. În statisticile Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava sunt înscrişi 338 de copii şi tineri care se află în plasament la familia lărgită, până la gradul IV de rudenie (bunici, mătuşi, veri). Dintre aceştia, 24 sunt copii cu handicap.
Reprezentanţii Protecţiei Copilului Suceava susţin că plasamentul la familia lărgită este o soluţie pentru minor, datorită faptului că între el şi rudele sale există, de obicei, o relaţie de afectivitate, de apropiere, de încredere, care poate să îi influenţeze pozitiv creşterea şi dezvoltarea.
Copii necăjiţi, traumatizaţi
Alţi 113 copii se află în grija (plasament) unor familii sau persoane fără grad de rudenie, dintre care 13 sunt încadraţi într-o categorie de handicap. Pentru 60 de minori, Protecţia Copilului a instituit tutelă în favoarea persoanei care îi are în îngrijire.
Copiii daţi în plasament pot fi abandonaţi de unul sau de ambii părinţi, pot fi lăsaţi în grija rudelor, după ce părinţii pleacă la muncă în străinătate, pe o perioadă nedeterminată, sau pot fi şi copii care, încă de la naştere, din maternitate, sunt luaţi în grija statului, după ce au fost abandonaţi de cele care le-au dat viaţă.
Alţi 668 de copii şi tineri care se aflau în situaţie de risc au fost daţi în plasament la 458 de asistenţi maternali profesionişti.
Conform legii, pot fi daţi în plasament copii cu vârste între 0-18 ani, copii părăsiţi în maternităţi, spitale şi instituţii de ocrotire (centre de plasament), copii proveniţi din familii care se confruntă cu situaţii de criză, copii care sunt abuzaţi/neglijaţi în propria familie.
Controale periodice, acolo unde sunt copii în plasament
Toate persoanele care au copii în plasament sunt controlate, periodic, de o comisie din cadrul Protecţiei Copilului Suceava. După cum a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, Liviana Enea, „controalele vizează, în principal, respectarea drepturilor copilului, integrarea copilului în familia asistentului maternal sau în familia lărgită, atitudinea asistentului faţă de copilul din plasament, atitudinea celorlalţi membri ai familiei faţă de copil, relaţia de afectivitate existentă între copil şi familie, condiţiile de locuit şi igienico-sanitare”.
Măsura de plasament trebuie să fie temporară
Şefa Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, Magda Isăilă, a spus că instituţia pe care o conduce va colabora cu autorităţile locale în vederea reabilitării familiilor ale căror copii sunt instituţionalizaţi, „pentru susţinerea acestora în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuit şi reintegrării copiilor în familiile naturale, având în vedere că măsura specială de plasament trebuie să fie o măsură temporară şi nu de lungă durată”.
