O mamă cu doi copii din Afganistan cere azil politic la Rădăuţi

O tânără femeie din Afganistan este cazată, împreună cu cei doi copii ai ei, la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Rădăuţi, în aşteptarea rezolvării cererii de azil politic. Femeia, în vârstă de 32 de ani, a ajuns la Rădăuţi în vara anului trecut şi, potrivit şefului centrului, comisar Ioan Redenciuc, duce o viaţă extrem de retrasă. Femeia face parte din cel mai mare grup de imigranţi ilegali descoperiţi în ultimii ani la frontiera de Vest a României şi a ajuns în ţara noastră clandestin, într-o cisternă care transporta oţet din Grecia în Italia.

În primăvara anului trecut, la frontiera de la Vârşand, judeţul Arad, poliţiştii au găsit 50 de afgani înghesuiţi într-o ascunzătoare amenajată într-o cisternă. Printre imigranţi erau şi 15 copii, cel mai mic în vârstă de doar opt luni. Doi dintre copii erau ai tinerei care acum se află în centrul de refugiaţi de la Rădăuţi. Autorităţile române i-au depistat pe pasagerii clandestini cu ajutorul unui dispozitiv ce detectează bătăile inimii. Când au pus în funcţiune aparatul, poliţiştii de frontieră şi-au dat seama imediat că şoferul maşinii nu transportă doar oţet. Ei au descoperit că într-o parte a cisternei fusese amenajată o ascunzătoare, cu bănci, sistem de iluminat şi de ventilaţie, unde erau 50 de oameni. În urma călătoriei în astfel de condiţii, la debarcarea în Vârşand, unii dintre pasagerii clandestini au avut nevoie de ajutor medical.

Din grupul de afgani, 20 sunt la Rădăuţi şi aşteaptă răspunsul autorităţilor române în legătură cu solicitarea lor de azil.

O bună parte dintre azilanţi, la fel ca şi tânăra mamă, nu vorbesc decât limba farsi (persana), ceea ce îngreunează şi mai mult comunicarea.

Un azilant din Afganistan s-a căsătorit cu o rădăuţeancă

În prezent, la centrul din Rădăuţi sunt în evidenţă 43 de solicitanţi de azil. Grupul cel mai numeros este din Afganistan - 20 de persoane, din Pakistan sunt trei, câte două din Maroc, Congo şi Nigeria, trei din Camerun, câte una din Moldova şi Ucraina. Nouă sunt copii cu vârste cuprinse între 2 şi 17 ani.

Şeful centrului a precizat că zece afgani beneficiază deja de o formă de protecţie din partea statului român, unul are statut de refugiat şi nouă au protecţie subsidiară.

Din datele înregistrate la centru reiese că, din numărul total de solicitanţi, doar aproximativ 20 la sută primesc un răspuns favorabil la cererea de azil, ceilalţi primesc aviz negativ de la centrul de refugiaţi sau de la instanţa de judecată şi sunt returnaţi în ţările de provenienţă. Anul trecut au fost analizate circa 140 de cereri.

Printre norocoşii care au rămas se numără o familie de sârbi, ajunsă în România cu şase copii şi cu un al şaptelea născut în centru, care s-a stabilit în Rădăuţi, şi un afgan care s-a căsătorit cu o rădăuţeancă. Ca nivel de instruire, mulţi dintre azilanţi au studii superioare, unii dintre ei şi doctorate.

Viaţa în centrul de refugiaţi nu este grea, dar este monotonă. În oraş, azilanţii pot ieşi zilnic, de dimineaţă de la ora 6.00, însă la ora 22.00 trebuie să fie înapoi. Cu aprobarea şefului de centru oamenii pot călători şi în afara Rădăuţiului şi de regulă primesc acest acord. Practic, li se interzice să părăsească raza municipiului Rădăuţi doar în situaţii justificate, ca de exemplu dacă au termen de prezentare la tribunal. Altfel, îşi pot vizita cunoştinţele şi prietenii pe care şi i-au făcut în România, după ce au anunţat unde merg şi cu cine se întâlnesc. În cazul în care intră într-o formă de protecţie din partea statului român, azilanţii se bucură de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, mai puţin dreptul de vot.