Google
 
miercuri, 19 ian 2011 - Anul XVI, nr. 14 (4612)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7228 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1899 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Birocraţie extremă

Cinci ore de bătut pe la uşi şi zeci de telefoane pentru o informaţie

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Rata extrem de scăzută a absorbţiei fondurilor europene în România este pusă de autorităţi, de cele mai multe ori, pe seama lipsei de interes şi de implicare a populaţiei. Realitatea arată, însă, că lucrurile stau altfel.

Programul de împădurire a terenurilor agricole cu bani europeni, pe măsura 2.2.1, se bucură de atenţie din partea multor suceveni, o parte dintre aceştia sunând la redacţia „Monitorul de Suceava” pentru a afla mai multe informaţii despre instituţiile la care ar trebui să se adreseze şi despre costuri.

 

Suprafaţa minimă ce poate fi împădurită este de 0,5 ha

Ieri dimineaţă, am vrut să aflăm care sunt paşii necesari pentru a împăduri un hectar de teren arabil în zona de şes a judeţului, pe măsura 2.2.1.

Prima instituţie vizitată a fost Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, unde ni s-a spus că de 2.2.1 se ocupă Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP), un etaj mai sus. Aici am aflat că proiectele tehnice trebuie întocmite obligatoriu de experţi specializaţi în silvicultură, finanţarea se acordă numai pentru teren arabil şi pajişti degradate cuprinse în perimetrul de ameliorare şi pentru suprafeţe compacte de minimum 0,5 ha. Proiectul tehnic prevede şi analiza solului în baza căreia se face recomandarea pentru specia de puieţi care se va cultiva. Pentru cererea de finanţare sunt necesare actele doveditoare ale proprietăţii sau folosinţei terenului, respectiv contractul de arendare sau concesiune. Pot obţine finanţare atât persoanele fizice, cât şi primăriile, firmele sau obştile care deţin terenul în devălmăşie. Foarte important, solicitantul trebuie să aibă calitatea de fermier, dovedită de înscrierea în Registrul exploataţiilor agricole, sau să desfăşoare activităţi agricole, cu declaraţie pe propria răspundere şi dovada de înscriere în registrul agricol de la primăria unde se află terenul.

 

200 de milioane de euro pentru împădurirea terenurilor arabile în 2011

Dacă nu am reuşit să ne lămurim cum se face un proiect şi cât costă, am aflat, totuşi, de la OJPDRP că proiectele se depun în sesiuni speciale, iar anul trecut în judeţul Suceava nu a fost depus nici unul. În acest an, sunt patru sesiuni de depunere a proiectelor: 1-28 februarie, 2-31 mai, 1-30 septembrie şi 2-30 decembrie. Pentru fiecare sesiune, la nivel naţional, sunt alocaţi câte 50 de milioane de euro.

Dacă pe acelaşi program alte state europene dau până la 10.000 de euro pentru împădurirea unui ha teren arabil, guvernul de la Bucureşti a stabilit un cost standard de înfiinţare a plantaţiei de 1.560 euro la hectar pentru zona de munte, 1.660 euro/ha în zona de deal şi 1.900 de euro/ pentru zona de câmpie. Din această sumă, se decontează 70 la sută, adică 1.248 de euro/ha la plantaţia înfiinţată la munte, 1.328 euro/ha la deal şi 1.520 euro/ ha la câmpie. Tot din bani europeni se acordă timp de cinci ani sume de întreţinere a plantaţiei înfiinţate. Beneficiarul este obligat să păstreze plantaţia 15 ani.

Conformitatea şi eligibilitatea proiectelor sunt verificate doar la nivelul OJPDRP Suceava.

 

Suceava are 12.000 de ha de teren arabil nelucrat

Am întrebat la OJPDRP care este suprafaţa agricolă necultivată a judeţului şi suprafaţa degradată, pretabile la împăduriri, şi am fost trimişi la următoarea instituţie, Direcţia Agricolă. Un etaj mai jos. Pentru a afla costul unui proiect tehnic şi documentaţia necesară pentru întocmire ni s-a spus să întrebăm la Direcţia Silvică sau Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV).

De la Direcţia Agricolă am aflat în primul rând că este foarte complicat să încerci împădurirea terenurilor agricole. Ni s-a spus că este o întreagă documentaţie pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, că schiţele cadastrale costă, la fel ca şi intabularea, şi că oamenii n-au bani, şi că prioritară ar trebui să fie împădurirea terenurilor degradate.

Suprafaţa totală necultivată din judeţ a ajuns la 12.000 de hectare, din care circa 70 la sută este în zona de câmpie. Terenurile degradate, afectate de eroziune, ocupă aproximativ 12.800 ha, din care 70 la sută sunt în zona de munte şi 30 la sută în cea de deal. Suprafaţa necultivată creşte cu o rată anuală de circa 20 la sută, iar cea degradată cu cinci-zece la sută. Potrivit specialiştilor de la Direcţia Agricolă, acordarea subvenţiilor agricole la hectar şi nu pe producţie favorizează lăsarea pământurilor pârloagă.

Pasul următor a fost la Direcţia Silvică: nu are atribuţii în program. ITRSV: are un birou specializat de împăduriri, care verifică gratuit documentaţia tehnică, dar nu întocmeşte proiecte tehnice, prin urmare nu poate spune nici ce costuri sunt, nici ce trebuie să conţină un astfel de proiect.

 

Lista firmelor din Suceava autorizate să facă proiecte pe măsura 2.2.1

La Camera Agricolă, fostul Oficiu de Consultanţă Agricolă, consultantul FADR ne-a comunicatcă au specialişti în proiecte doar pe măsurile 1.4.1 şi 1.1.2, ferme de subzistenţă şi instalarea tinerilor la sate. În baza unor hotărâri de Consiliu Judeţean, care a preluat Camera Agricolă, costurile la aceste tipuri de proiecte sunt de patru la sută din valoarea eligibilă, pe 1.1.2, şi 150 de euro, pe 1.4.1.

O listă a firmelor cu certificat de atestare pentru proiectare şi/sau lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic din judeţul Suceava nu am găsit la nici una dintre instituţii, doar o recomandare de a căuta pe site-ul Ministerului Agriculturii, într-o listă de peste 300.

Cu răbdare, le-am găsit: Axicon, Doropad, Savirod, Sursa - din Suceava, Păstrăvul Holdean din Broşteni, Prosilva Fălticeni şi Quick Project Poiana Stampei, aceasta din urmă cu număr de telefon greşit. Dintre toate, singura care era în cunoştinţă de cauză în legătură cu proiectele tehnice pe 2.2.1 a fost Dorapad, care a precizat, însă, că nu este interesată de împăduriri decât de la cinci ha în sus, altfel nu este rentabil. Cu bunăvoinţă, reprezentantul firmei, Ovidiu Hîncu, ne-a informat că un cost aproximativ al proiectului tehnic este de 70 de euro pentru fiecare hectar şi că pe programul de împăduriri pe fonduri europene nu este necesară intabularea terenurilor, aceasta fiind obligatorie numai pe proiectele finanţate din Fondul de Mediu. La celelalte firme ni s-a răspuns că se ocupă ori numai de execuţie, ori că au în obiectul de activitate împăduriri, dar până acum n-au făcut nici o lucrare.

De la o altă firmă, de pe lista consultanţilor FADR, SC Luanli SRL Suceava, ni s-a spus că este interesată de astfel de proiecte şi are colaborare cu un expert silvic.

 

Cât costă înfiinţarea unei plantaţii

În final, cu datele obţinute în cinci ore de pelerinaj şi cu ajutorul unui inginer silvic, am reuşit să facem un calcul aproximativ al costurilor de înfiinţare a unei plantaţii de un ha în zona de şes. Pentru un hectar sunt necesari 2.500 de puieţi de salcâm; 1.000 de puieţi costă la pepinieră 406 lei cu tot cu TVA, deci circa 235 euro. Manopera de plantare a 2.500 de puieţi costă circa 800 de euro, la care se mai adaugă costurile de transport de la pepinieră la locul de plantare (nesemnificative, comparativ cu totalul costurilor) şi 70-100 de euro proiectul tehnic. Documentaţia cadastrală mai costă în jur de 100-120 de euro, astfel că suma totală se apropie de cei 1.520 de euro decontaţi pentru plantaţiile înfiinţate la câmpie. Pentru zona de munte, sunt recomandate plantaţiile de molid. La un hectar se plantează 5.000 de puieţi, iar preţul cu TVA la 1.000 de puieţi este de 533,2 lei. Suma decontată este de 1.248 euro.

Mai precizăm că la toate instituţiile vizate am solicitat informaţiile la nivel de conducere, am fost primiţi imediat şi nu a fost nevoie să pierdem timpul aşteptând pe la uşi.

De cât timp are nevoie un cetăţean care începe acest drum de la poarta instituţiei, cu ofiţerul de serviciu sau cu un funcţionar care tocmai atunci are altceva de făcut este o experienţă care se poate dovedi traumatizantă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cinci ore de bătut pe la uşi şi zeci de telefoane pentru o informaţie.
 Vizualizări articol: 1142 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.60/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.6 din 10 voturi
Cinci ore de bătut pe la uşi şi zeci de telefoane pentru o informaţie4.6510

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Cabinete Oftalmologice in Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei