La Dorna Arini a răsunat din nou “Cântecul cetinii”

Unul dintre cele mai longevive festivaluri folclorice din Bazinul Dornelor, „Cântecul cetinii”, a ajuns la cea de-a XIV-a ediţie. Cu sprijinul unor sponsori, oameni de suflet şi iubitori ai tradiţiilor, a fost posibilă organizarea ediţiei 2010 a festivalului, care s-a bucurat de o participare numeroasă.

“În anul 1994, fiind director al Căminului cultural din localitate, împreună cu viceprimarul de la acea vreme, profesorul Mihai Vleju, şi cu Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Suceava ne-am gândit că este bine să reedităm acele serbări câmpeneşti unde lumea se simţea bine măcar o dată pe an, după o muncă istovitoare”, ne-a spus primarul comunei, Ioan Moraru. Festivalul a fost întrerupt pentru câţiva ani, pentru că s-au făcut şi serbările munţilor Giumalău, la acea vreme infrastructura permiţând acest lucru.

“În zona Dorna Arini şi cetina cântă”

“Omul care stă la umbra bradului, când are un moment de linişte, cântă. Cântă cu gândul, cântă cu sufletul, cântă cu vocea”, ne-a spus Toni Grosus, unul dintre participanţii la acest festival încă de la primele ediţii. Primele ediţii au fost organizate pe Obcioara, la cota 1.600, dar pentru că drumul este greu accesibil până în vârf de munte, festivalul folcloric “Cântecul cetinii” se organizează în localitate, respectiv pe terenul de sport al Şcolii cu clasele I-VIII din Cozăneşti. Aici poate să vină mai multă lume, şi tineri, şi bătrâni, dar vin şi mulţi turişti.

Muzică, umor şi multă voie bună

Asta au oferit celor prezenţi organizatorii festivalului, pregătind un spectacol etno-folcloric şi de umor, din care nu au lipsit ansamblurile Brăduleţul din Dorna Arini, Dorna Dorului din Vatra Dornei, Trandafir de Bucovina din Suceava, Plaiurile Dornei de la Clubul Copiilor din Vatra Dornei, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei şi Străjerii Bucovinei din Pojorâta. Recitalurile au fost susţinute de interpreţii Laura Haidău, Mădălina Candrea, Viorica Macovei, Sorin Filip şi de trupa ETNO D’OR, iar momentele vesele au aparţinut lui Ioan Seleşi, din Zalău. Prezentarea festivalului a fost făcută de bine cunoscutul fiu al satului, Doru Bighiu.

Tarabele cu jucării, suveniruri şi caruselele au întregit atmosfera de distracţie, mai ales pentru cei mici.

Festivalul a căpătat în timp caracter internaţional

De-a lungul celor 14 ediţii, la acest festival au fost oaspeţi din Belgia, din Franţa, din Republica Moldova, care au adus cu ei trupe de dansatori ce au învăţat dansurile populare româneşti, au cumpărat costume populare din Bucovina pe care le-au dus acolo, în zonele de unde au venit. În urmă cu doi ani, un maratonist din Belgia a străbătut aproape 2.000 de km, pentru a ajunge la festivalul “Cântecul cetinii”.

În vreme de criză, “puţin şi bun”

S-a făcut în urmă cu câţiva ani şi o ediţie a festivalului muntelui Giumalău, însă în vreme de criză nu este posibilă realizarea a două festivaluri în aceeaşi localitate, de aceea, aşa cum spunea primarul comunei, Ioan Moraru, “puţin şi bun”. Organizatorii au adus în bătătură şi o stână turistică pentru ca cei care au venit aici, pe lângă muzică bună şi momente vesele, să se bucure de produse tradiţionale, de lapte acru, jintiţă (încălzirea lentă a zerului). Cei mai mulţi au preferat balmoşul, un produs pe care numai oamenii muntelui reuşesc să-l facă aşa bun, pentru că îl prepară în ceaun, la foc de lemne.

Festivalul s-a finalizat cu dans în aer liber, iar turiştii care au participat la distracţie au fost nevoiţi să-şi găsească un loc de cazare în zonă. Manifestările au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local Dorna Arini, Căminul Cultural “Savin Alexievici” Dorna Arini, cu sprijinul unor sponsori.