Mănăstirea Suceviţa se află din nou printre siturile propuse pentru includerea în patrimoniul UNESCO

Mănăstirea Suceviţa se află din nou printre siturile propuse pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, propunerea României urmând să fie analizată alături de alte 40, la întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial, între 25 iulie şi 3 august, la Brasilia, se arată pe site-ul UNESCO.

Includerea Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în patrimoniul UNESCO a mai fost discutată şi la întrunirea de anul trecut a Comitetului, ca extindere a poziţiei ocupate deja în Lista UNESCO de bisericile din nordul Moldovei (din 1993). Comitetul a decis anul trecut să nu includă această biserică în Lista Patrimoniului Mondial, solicitând completarea documentaţiei. Consiliul Judeţean Suceava a alocat, în noiembrie 2009, comunei Suceviţa, fonduri de 50.000 de lei pentru finanţarea planului de urbanism general necesar pentru documentaţia de bază în vederea includerii Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în patrimoniul UNESCO.

Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO va avea cea de-a 34-a convenţie la Brasilia (Brazilia), în perioada 25 iulie - 3 august, pentru a decide care din cele 41 de situri culturale şi naturale, propuse anul acesta de 35 de ţări, vor fi înscrise în listă.

Printre propuneri, figurează 32 de situri noi. Anul acesta, Insulele Marshall, Kiribati şi Tadjikistan au venit pentru prima dată cu propuneri pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

În prezent, Lista Patrimoniului Mondial numără 890 de situri de "valoare universală excepţională", dintre care 689 sunt culturale, 176 naturale şi 25 mixte, aflate în 148 de ţări.

Din România, pe Lista UNESCO se află deja Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), bisericile din nordul Moldovei (1993), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Siturile naturale propuse în acest an sunt: Parcul Natural Pirin (Bulgaria), muntele Danxia (China), unele formaţiuni din insula Reunion (Franţa), zona protejată a Insulelor Phoenix (Kiribati, Oceania), urmele fosilizate de dinozauri din Peninsula Iberică (Spania/ Portugalia), platoul Putorana (Rusia), Parcul Naţional Tajik (Tadjikistan) şi o extensie la Muntele San Giorgio (Elveţia/ Italia).

Siturile culturale propuse în acest an sunt: Siturile Coloniştilor-Deţinuţi Australieni (Australia), Oraşul Graz - Centrul istoric şi Schloss Eggenberg (extensie a sitului "Oraşul Graz-Centrul istoric) (Austria), Canalul Augustowski - o structură atât umană, cât şi naturală (Belarus/ Polonia), siturile miniere majore din Valonia (Belgia), Piaţa São Francisco din oraşul São Cristóvão (Brazilia), monumentele istorice din "Centrul Raiului şi al Pământului" din Dengfeng (iniţial cunoscute sub numele de "Monumentele istorice de pe Muntele Songshan") (China), situl cultural Konso (Etiopia), cetatea episcopală din Albi (Franţa), sistemul de alimentare cu apă al muntelui Oberharz (extensie a sitului "Minele din Rammelsberg şi Centrul istoric al oraşului Goslar") (Germania), Observatorul astronomic Jantar Mantar din Jaipur (India), Trenul uşor din Matheran (extensie a sitului "Liniile ferate montane din India") (India), Ansamblul funerar Sheikh Safi al-din Khānegāh and Shrine din Ardabil (Iran), Bazarul istoric din Tabriz (Iran), Poarta cu trei arce din Dan (Israel), Fortul Iisus din Mombasa (Kenya), Atolul Bikini, sit pentru teste nucleare (Marshall Islands), Camino Real de Tierra Adentro (Mexic), Peşterile preistorice de la Yagul şi Mitla în centrul văii Oaxaca (Mexic), zona de canale datând din secolul al 17-lea din Singelgracht, Amsterdam (Olanda), oraşul minier Røros şi zona înconjurătoare (extensie a "oraşului minier Røros") (Norvegia), oraşele istorice din Coreea de Sud - Hahoe şi Yangdong, Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa (extensie a sitului "Mănăstirile Moldovei") (România), Districtul At-Turaif din ad-Dir'iyah (Arabia Saudită), ansamblul paleolitic din Siega Verde (extensie a "siturilor de artă preistorice din Côa Valley") (Portugalia, Spania), Binomul mercur/argint. Drumul de la Almaden şi Idrija către San Luis Potosi (Spania/ Slovenia/ Mexic), Sarazm (Tadjikistan), Catedrala Sfânta Sofia cu anexele sale, bisericile Sfântul Kiril şi Sfântul Andrei şi mănăstirea Pechersk Lavra din Kiev (extensie a complexului monastic "Sfânta Sofia") (Ucraina), Darwin's Landscape Laboratory (Marea Britanie), Parcul Ngorongoro (Tanzania), Mount Vernon (SUA), sectorul central al citadelei imperiale Thang Long - Hanoi (Vietnam).

Siturile mixte propuse în acest an sunt: "Masivul Central din Sri Lanka: Moştenirea lui culturală şi naturală" (Sri Lanka) şi Monumentul Naţional al Marinei Papahānaumokuākea din Hawaii (Statele Unite ale Americii).

Anul acesta, niciun sit din cele aflate pe Lista Patrimoniului Mondial nu este nominalizat pentru retragere, aşa cum s-a întâmplat anul trecut cu oraşul german Dresda. Comitetul va discuta, în schimb, cazul parcului naţional Serengeti din Tanzania, unde urmează să fie construită o autostradă, în 2012.

Un alt caz îngrijorător este cel al lacului Baikal din Rusia, cel mai mare din lume, UNESCO primind o petiţie din partea Greenpeace şi World Wide Fund contra redeschiderii unei uzine de celuloză în zonă.

Mai multe situri celebre sunt deja "sub supraveghere strictă", din cauza dezvoltării urbane necontrolate, printre ele aflându-se piramidele de la Machu Picchu din Peru şi oraşele Samarkand din Uzbekistan şi Tombouctou din Mali.

Totodată, UNESCO ar putea adăuga noi situri pe lista "patrimoniului în pericol", ce cuprinde în prezent 31 de astfel de locuri, printre care mai multe parcuri naţionale din Congo şi insulele Galapagos din Ecuador, primul sit clasat ca "patrimoniu mondial", în 1978.