Liceencele, studentele şi femeile peste 20 de ani, interesate de vaccinul împotriva cancerului de col uterin

Campania de vaccinare împotriva cancerului de col uterin pare să aibă mai mult succes la tinerele de liceu, la studente şi la femeile peste 20 de ani decât la adolescentele cu vârste între 12 şi 14 ani, care erau primele vizate în această campanie.

Potrivit datelor contabilizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava, de la finele lui noiembrie 2009, când a debutat campania de vaccinare, şi până pe data de 13 iunie 2010, s-au imunizat împotriva cancerului de col uterin 53 de eleve de liceu, cu vârste între 15 şi 19 ani, 10 studente şi 120 de femei peste 20 de ani, din populaţia generală. În acelaşi timp, au primit serul 256 de copile din clasele a VI - a şi a VII - a, cu vârste între 12 şi 14 ani.

În total, în perioada de referinţă, au fost vaccinate, în diferite faze (cu prima, a doua sau a treia doză de vaccin), 439 de sucevence, pentru care s-au utilizat 1.049 de doze de ser, din totalul celor 6045 de doze disponibile la Direcţia de Sănătate Publică.

„Cifra de imunizare este bună comparativ cu gradul scăzut de implicare din partea medicilor din judeţ”, a comentat situaţia purtătorul de cuvânt al DSP Suceava, Adrian Popescu.

România, pe locul I în Europa la mortalitatea prin cancer de col uterin

De menţionat că 1200 de doze de vaccin împotriva cancerului de col uterin, aflate în stocurile acestei instituţii, expiră în decembrie 2010, în timp ce alte 3796 au termen de valabilitate până în luna octombrie a acestui an.

Campania de vaccinare a fetiţelor cu vârste între 12 - 14 ani a fost demarată de Ministerul Sănătăţii în noiembrie 2009. O lună mai târziu, comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii a hotărât extinderea imunizării la fetele până în 24 ani, atât prin cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, cât şi prin cabinetele medicilor de familie. În februarie 2010, după dezastrul înregistrat cu această campanie, MS a hotărât să vaccineze gratuit şi femeile peste 24 de ani şi să îi includă în campania de imunizare, pe lângă medicii de familie şi medicii de la cabinetele medicale şcolare, şi pe medicii de la nivelul cabinetelor ginecologice şi de planificare familială.

Cancerul de col uterin ucide în fiecare an 2.000 de românce, ţara noastră situându-se pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de această maladie. Numărul femeilor diagnosticate cu cancer de col uterin se află într-o continuă creştere, astfel că anual se înregistrează câte 3.000 de cazuri noi de boală. Cancerul de col uterin apare în urma infecţiei cu virusul papilloma (HPV), iar factorii de risc cresc dacă partenerii sexuali sunt schimbaţi des. Bărbaţii sunt purtători ai acestui virus, pe care îl transmit şi partenerelor lor sexuale, însă factorii care favorizează contractarea infecţiei cu HPV sunt şi fumatul, dieta necorespunzătoare sau administrarea anticoncepţionalelor „după ureche”. De asemenea, igiena precară din multe localităţi româneşti, care nu dispun nici măcar de apă curentă, contribuie la sporirea cazurilor de cancer de col uterin.

Peste jumătate din femeile bolnave vin la medic în stadiul de metastază

Cancerul de col uterin este un cancer care, în stadii incipiente, se poate trata. Fiindcă este un „cancer la vedere”, boala se poate depista uşor, motiv pentru care se recomandă un consult ginecologic cel puţin o dată pe an. Din păcate, mai mult de jumătate din femeile cu această formă de cancer vin la medic în stadiul de metastază, atunci când boala nu mai poate fi tratată, cu atât mai puţin vindecată. Motivul îl constituie şi faptul că acest cancer este unul nedureros, fără simptome palpabile.

Administrat înainte de începerea vieţii sexuale, vaccinul protejează total faţă de infecţiile cu virusul papilloma. După 26 de ani, este bine să se apeleze la consult medical pentru că există riscul ca administrarea serului să fie inutilă. Vaccinul conţine trei doze, ce se administrează într-un interval de şase luni şi se găseşte de mult timp în farmaciile din România, deşi la un preţ destul de costisitor (450 lei pentru o singură doză). Serul se eliberează, însă, numai la recomandarea medicilor specialişti (ginecologi, pediatri etc.) sau a medicilor de familie, dar fiindcă mulţi doctori nu-l cunoşteau şi ca atare nu-l recomandau, Ministerul Sănătăţii a decis să-l introducă pe lista celor gratuite.