Anual, circa 100 de asistenţi medicali suceveni migrează în străinătate

Tot mai mulţi asistenţi medicali din Suceava pleacă să lucreze pe bani mai mulţi şi în condiţii mai decente în străinătate, în special în ţări ca Italia şi Spania. Datele contabilizate de filiala judeţeană a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) arată că, anual, circa 100 de cadre medii îşi abandonează joburile în favoarea altora mai atrăgătoare, peste graniţă. Contractele de muncă în străinătate sunt vânate de asistenţii medicali suceveni, atraşi de salariile mai mari, respectul din partea medicilor şi gradul crescut de civilizaţie al pacienţilor din alte state. Potrivit statisticilor oficiale, în 2010, aproximativ 60 de cadre medii au ales deja să profeseze peste hotare, cu forme legale, apreciind că unităţile sanitare din judeţ nu le asigură condiţii optime de lucru şi lefuri satisfăcătoare.

Peste 50% dintre cei care iau drumul străinătăţii nu se mai întorc acasă

„Pleacă mai întâi să lucreze ca îngrijitori, în spitale de boli cronice şi în cămine de bătrâni. Muncesc un an sau doi la negru, după care se întorc în ţară, cu referinţe foarte bune şi cu dorinţa de a fi primiţi în rândul asistenţilor medicali de acolo. Noi îi ajutăm să-şi facă dosarul de care au nevoie pentru a li se recunoaşte profesiunea peste hotare”, spune Elena Cozmanciuc, preşedinta filialei judeţene a OAMGMAMR.  

Ea arată că asistenţilor medicali le convine mai mult să lucreze într-o ţară în care munca lor este plătită mai bine, dar şi respectată la adevărata valoare, iar peste 50% dintre cei care iau drumul străinătăţii nu se mai întorc acasă.

„Au contracte pe doi sau trei ani, cu posibilitatea de prelungire. Nu-i uşor nici acolo, muncesc foarte mult, dar li se creează tot felul de facilităţi şi sunt mai avantajaţi şi din punct de vedere financiar. De exemplu, primesc în jur de 1.000 de euro pe lună, în timp ce aici lefurile sunt foarte mici. Majoritatea asistenţilor medicali care lucrează la cabinetele medicilor de familie din judeţ au salariul minim pe economie. Unii dintre ei sunt plătiţi într-adevăr mai bine, chiar şi cu 2.000 lei, dar aceştia sunt foarte puţini. În spitale, salariile asistenţilor medicali sunt cam de 1500 – 1600 lei, în funcţie de vechime şi secţia pe care îşi desfăşoară activitatea”, subliniază Elena Cozmanciuc.

Anglia şi America tind să devină destinaţiile favorite, după Italia şi Spania

Preşedinta filialei judeţene a OAMGMAMR adaugă că, în general, asistenţilor de farmacie nu le sunt recunoscute studiile şi peste graniţă, motiv pentru care doar asistenţii generalişti şi moaşele îşi pot practica meseria în afara ţării.

„Până acum avem un singur asistent de farmacie căruia i s-a permis să profeseze în străinătate. A plecat chiar săptămâna trecută, în Anglia”, a explicat Elena Cozmanciuc, cu precizarea că destinaţiile favorite ale cadrelor medii sunt Italia, Spania şi, mai nou, Anglia şi America.

De menţionat că la OAMGMAMR – filiala Suceava sunt înscrişi 3.800 de membri, însă numai aproximativ 3.300 sunt autorizaţi. Restul fie s-au pensionat, fie au plecat să lucreze ilegal în străinătate.

Printre actele de care au nevoie cei care doresc să profeseze în străinătate se numără certificatul de membru OAMGMAMR şi adeverinţa „de bună purtare”, care demonstrează că n-au avut abateri de la codul de etică şi deontologie profesională. Toate datele profesionale ale cadrelor medii (cum ar fi şcoala absolvită, locurile de muncă sau eventualele abateri) sunt trecute în Registrul Unic al Asistenţilor Medicali. Acesta este un program care poate fi accesat şi din Uniunea Europeană şi care permite verificarea asistenţilor medicali şi a activităţii pe care au desfăşurat-o în România.

Migraţia cadrelor medii adânceşte criza de personal din sistemul sanitar

De precizat că un asistent medical care nu a mai profesat în ţară timp de cinci ani trebuie să fie reatestat din punct de vedere al competenţei profesionale. El va face o practică timp de trei luni, într-un spital din judeţ, sub îndrumarea unui mentor, după care va trece prin focurile unui examen.

Migraţia cadrelor medii adânceşte pe zi ce trece criza de personal din sistemul sanitar sucevean. Cei mai nefericiţi de plecările în masă ale asistenţilor medicali se declară medicii, care se plâng că li se micşorează numărul oamenilor buni pe care îi au în subordine. Văduviţi sunt, însă, şi pacienţii, care rămân să fie îngrijiţi în unităţile sanitare de angajaţi cu mai puţină experienţă.

Numărul celor care optează pentru joburile de peste graniţă este în realitate mult mai mare. Oevidenţă clară nu poate fi ţinută, însă, decât în cazul celor care vor să muncească cu forme legale şi care au nevoie de documente eliberate de OAMGMAMR.