Investiţii de sute de milioane de euro, abandonate din cauza crizei

În urmă cu doi-trei ani, municipiul Suceava se afla într-o adevărată expansiune imobiliară şi comercială, de la o zi la alta fiind anunţate noi investiţii, menite să aducă pe piaţa din Suceava nume puternice, precum Iulius Mall, Carrefour, Auchan, Galleria, Baumax, Bricostore, ori să creeze mii de noi locuinţe şi cartiere de vis. În vreme ce unele s-au realizat, cu piedici mai mici sau mai mari, altele s-au blocat atunci când criza economică şi financiară s-a făcut simţită întâi în America, apoi în Europa şi în cele din urmă şi în România, efectele ei fiind resimţite la toate nivelurile, de la omul simplu, care se aştepta să aibă parte de un nivel de trai mai bun, la cei care învârteau pe degete zeci şi sute de milioane de euro.

Schelete metalice pe locul fostei fabrici de textile Akrom Akal

Lovitura în plex dată investitorilor imobiliari de criza economică a stricat planurile celui mai mare furnizor de materiale de construcţii şi finisaje din România, Arabesque, care în 2008 a început construcţia unui centru comercial pe terenul fostei fabrici de textile a companiei Akrom Akal Textile România.

Terenurile şi halele fostei fabrici de textile au fost achiziţionate de Arabesque cu aproximativ 5,5 milioane de euro, peste ruinele întreprinderii unde lucrau peste 1.000 de persoane fiind ridicate scheletele metalice ale noilor spaţii de expunere şi comercializare a materialelor de construcţii.

Din păcate, investiţia de la Suceava a fost sistată în scurt timp şi, în ciuda declaraţiilor conducerii companiei Arabesque, că vor inaugura centrul comercial în 2009, apoi în 2010, pe locul fostei fabrici de textile de pe strada Traian Vuia nu au rămas decât structurile metalice a patru hale.

Intrarea LIDL pe piaţa din Suceava, amânată de criză

La începutul anului 2009, reţeaua de magazine LIDL a vrut să se extindă în Suceava prin deschiderea unui magazin în cel mai mare cartier al municipiului, Burdujeni, chiar la ieşirea înspre Botoşani.

Magazinul LIDL urma să fie realizat pe un teren cu o suprafaţă de peste 6.200 de metri pătraţi, cumpărat de către SC Maxim Power SRL de la firma Coza Rux.

Construcţiile existente pe terenul respectiv au fost demolate, pentru a face loc viitorului magazin LIDL, dar investiţia nu s-a mai realizat.

În schimb, reprezentanţii companiei germane au început negocierile pentru achiziţia unor terenuri şi imobile în zona Maraton, la intrare în cartierul Obcini.

Mai exact, este vorba de clubul şi magazinul Maraton şi de casa patronului Test Prima, Viorel Juravle, care vor trebui să fie demolate pentru a face loc magazinului, care va ocupa o suprafaţă de aproximativ 5000 de mp şi va fi amenajat pe două nivele.

Tranzacţia, în valoare de câteva milioane de euro, este aproape finalizată, iar actele de autorizare a demolării şi construirii noului supermarket sunt deja pregătite de către Primăria Şcheia, de care aparţine administrativ respectiva suprafaţă de teren.

Cinematografele multiplex, o investiţie amânată de la un an la altul

Sucevenii care au vrut să vadă “Avatar” sau alte producţii de Oscar pe ecran mare, într-o sală de cinema, sau chiar în sistem 3D, au fost nevoiţi să meargă la Iaşi ori la Bacău, pentru că Suceava nu are nici un cinematograf, în ciuda numărului mare de centre comerciale deschise aici.

Iniţial, la Iulius Mall Suceava trebuiau să fie amenajate zece săli de cinema, cu o capacitate totală de 1.150 locuri, dar operatorul Cinema City a tot amânat realizarea acestei investiţii, anunţată încă din 2008.

Totuşi, de anul acesta, sucevenii vor avea unde să meargă la film, pentru că atât Iulius Mall Suceava, cât şi Galleria Suceava fac pregătiri pentru inaugurarea mai multor săli de cinema.

"World Trade Center Suceava" – hotel de patru stele pe locul stadionului Areni

Unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte imobiliare din Suceava, anunţat încă din 2007, era cel de construire a unui hotel de patru stele, cu 15 - 20 de etaje şi cu centru comercial la primele trei nivele, în locul stadionului Areni, la doar câţiva paşi de sediul Primăriei Suceava.

Chiar dacă atunci irlandezii de la RI Investment Grup au discutat cu primarul Sucevei, Ion Lungu, de intenţia lor de a investi în acest proiect 100 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro ar fi fost preţul de cumpărare a terenului, bani pe care municipalitatea îi putea folosi pentru a realiza un nou stadion, în afara oraşului, din acest proiect a rămas doar ideea.

Ideea realizării unui centru de afaceri în locul stadionului Areni a atras atenţia mai multor investitori, printre care fondul de investiţii Inverciones los Carpatos din Spania, firmele Adama & Aura Investments ltd., din Israel, societatea Eurisko Consulting SRL Bucureşti, dar şi grecii de la Alpha Bank.

Din ideea "World Trade Center Suceava" nu a mai rămas decât iniţiativa celor de la Adama de a construi trei blocuri cu 15 etaje, în spatele stadionului Areni, precum şi stadionul vechi, deteriorat, pe care nici nu mai sunt meciuri care să atragă mulţimile, pentru că echipa de fotbal FC Cetatea Suceava a dispărut, încovoiată de datorii.

Blocurile Adama, începute şi abandonate

Nici proiectul complexului rezidenţial „Panoramic”, situat în spatele stadionului Areni, nu a beneficiat de mai mult succes, deşi s-a concretizat parţial.

Firma Moran Development, parte a grupului Adama, a început la jumătatea anului 2008 construcţia celor trei blocuri de câte 15 etaje, care ar fi trebuit să cuprindă peste 550 de apartamente, suprafaţa totală desfăşurată depăşind 50.000 de metri pătraţi. La momentul autorizării acestor construcţii, cele trei blocuri urmau să fie cele mai înalte clădiri din toată Suceava, cele 15 etaje urmând să ajungă la o înălţime de 50,8 metri.

Totuşi, la finele anului 2008, atunci când criza s-a făcut simţită la nivel internaţional, lucrările au fost abandonate, fără să mai fie anunţată vreo intenţie de reluare a acestora.

Blocuri cu 20 de etaje, în lunca Sucevei

Intenţia israelienilor de la Adama de a construi cele mai înalte blocuri din Suceava a fost concurată de o firmă de construcţii din Dărmăneşti, care, în asociere cu un spaniol, Jose Angel Contreras Cambronero, a obţinut avizele de construire a patru blocuri turn, cu câte 20 de etaje fiecare, în lunca Sucevei.

Cele patru blocuri turn urmau să aibă un număr de 152 de apartamente fiecare, precum şi spaţii comerciale şi de birouri, iar la subsol se intenţiona amenajarea a 624 de locuri de parcare, adică mai mult de un loc de parcare pentru fiecare apartament construit.

Noul complex rezidenţial urma să fie construit vizavi de Iulius Mall Suceava, de cealaltă parte a râului, pe un teren de peste 12 hectare care a fost achiziţionat de către cei doi investitori.

Lucrările urmau să înceapă în 2009, atunci când criza s-a făcut simţită puternic în România, unul dintre cele mai afectate sectoare fiind cel imobiliar.

Cartier de locuinţe şi centre comerciale, pe cele zece hectare ale fostei ROMUPS

Probabil că cea mai mare investiţie imobiliară din Suceava care a fost blocată de apariţia crizei este cea prin care cartierul Burdujeni s-ar fi extins cu locuinţe chiar şi în fosta zonă industrială, pe locul ocupat odinioară de ROMUPS.

Noul complex de locuinţe şi centre comerciale urma să fie amenajat pe o suprafaţă de aproape zece hectare de teren, cumpărate cu 9,3 milioane de euro, de pe care au fost “rase” cu buldozerul şi utilaje speciale de demolare toate clădirile fostei întreprinderi industriale.

În locul acestora urmau să fie ridicate clădiri cu 12 niveluri (subsol, parter şi zece etaje), în care se intenţiona amenajarea de spaţii de locuit, cât şi centre comerciale, aşa cum rezultă din documentaţia depusă la Primăria Suceava de firma SC Office Development SRL.

La subsolul clădirilor, pe o suprafaţă de 70.000 mp, erau prevăzute locuri de parcare  pentru apartamente şi spaţii comerciale.

Lucrările la imensul complex de blocuri turn urmau să înceapă în 2009, dar, la fel ca în cazul celorlalte investiţi programate în Suceava, au fost abandonate, din cauza crizei economice.

Cartierul din jurul Mănăstirii Zamca, realizat parţial

Una dintre cele mai mari investiţii imobiliare, în valoare de peste 15 milioane de euro, demarată în 2008 şi concretizată parţial, nu doar pe hârtie, este proiectul ANI Rezidenţial, derulat de AMW Imobiliare şi General Construct în parteneriat cu Parohia Armeană, care a şi dat numele proiectului, ANI fiind numele capitalei istorice a armenilor.

Cartierul proiectat a fi construit în jurul Mănăstirii Zamca, la poalele pădurii, a fost structurat pe trei etape, în total urmând să fie realizate 33 de vile şi şapte blocuri cu 157 de apartamente de una, două, trei şi patru camere.

Deşi ultima etapă a proiectului, construirea a 25 de case în jurul mănăstirii, urma să fie finalizată anul acesta, din cauza crizei şi a scăderii cererii de locuinţe, ca urmare a blocării creditării, doar trei din cele şapte blocuri au fost ridicate, restul proiectului urmând să se materializeze atunci când sectorul imobiliar îşi va reveni după criza economică.

Cartier privat de vile, pe Dealul Mănăstirii

La începutului anului 2009, un grup de investitori privaţi, Vasile Strugariu, Viorel Vereha şi Cezar Rotaru, a obţinut autorizaţia pentru construirea unui cartier rezidenţial de locuinţe, pe o suprafaţă de 20.800 de mp, situată pe platoul Dealului Mănăstirii, la ieşirea din Suceava spre Botoşani.

Noul cartier, situat în imediata apropiere a Cartierului Tinereţii, a fost proiectat pentru a cuprinde cel puţin 26 de clădiri, în condiţiile în care pentru fiecare dintre acestea sunt alocate parcele de 500 de metri pătraţi.

Conform proiectului depus la Primăria Suceava, locuinţele urmau să aibă o înălţime medie, cea mai înaltă admisă fiind cu subsol, parter, două etaje şi mansardă.

Între timp, avântul iniţial de a realiza acel cartier privat de vile a fost domolit atât de lipsa utilităţilor în zonă, cât şi de teama oamenilor de a face investiţii într-o perioadă în care cea mai mare problemă o reprezintă lipsa lichidităţilor financiare.

Blocuri turn şi spaţii comerciale, pe terenurile COMAT, în Burdujeni

O altă investiţie imobiliară blocată de criză este cea pe care intenţiona să o realizeze în 2009 firma suceveană COMAT pe terenurile proprii din Burdujeni, în capătul străzii Eroilor.

Acolo, lângă liniile de cale ferată, urma să fie ridicat un cartier de câteva sute de apartamente, în opt blocuri turn, cu câte zece etaje fiecare şi cu spaţii comerciale la parter. În planurile autorizate de Primăria Suceava în 2008, cartierul beneficia şi de alte servicii, precum o grădiniţă de copii, amenajată într-o clădire separată, cu două niveluri, parcări subterane şi supraterane, spaţii de joacă şi spaţii verzi, amenajate pe o suprafaţă totală de 19.163 de mp.

Bloc turn în incinta Abatorului Burdujeni

Odată cu cartierul de pe terenurile COMAT a fost aprobată şi construirea unui alt bloc turn, format din demisol, parter şi zece etaje, pe un teren de 2049 de mp, de pe Calea Unirii, situat în incinta Abatorului Burdujeni. Firma SC Master Con SRL, intenţiona să realizeze acolo nu doar apartamente, în cele zece etaje ale clădirii, ci şi locuri de parcare la demisol şi spaţii comerciale la parter.

Complex turistic pe terenurile locuinţei de protocol a lui Nicolae Ceauşescu

Anul trecut, în februarie, o firmă privată, SC Acular SRL din Şcheia, a obţinut autorizaţia de construire a unui complex turistic pe o suprafaţă de aproximativ 12.000 de metri pătraţi din terenurile Casei de oaspeţi – locuinţa de protocol a lui Nicolae Ceauşescu. Investiţia cuprindea hoteluri cu câte cinci nivele fiecare (demisol, parter şi trei etaje), două restaurante (demisol şi parter), locuri de parcare supraterane şi spaţii verzi.

Tot atunci, pe terenurile fostei Case de oaspeţi, vândute la licitaţie, a fost aprobată realizarea unui cartier de vile, pe o suprafaţă de zece hectare, dar numai câţiva dintre proprietari au mai avut curajul să iniţieze o investiţie în vremuri de criză, restul aşteptând vremuri mai favorabile pentru a-şi pune planurile în aplicare.