Trei fetiţe abandonate şi-au găsit mama „adevărată” în asistentul maternal

Trei fetiţe părăsite în leagănul de copii sucevean sau la maternitate de cele care le-au dat viaţă, de mamele naturale, au avut şansa de a găsi o mamă „adevărată” în persoana asistentului maternal care le-a luat în plasament.

„Am ştiut că are mai multe boli”

Am vizitat familia în care cresc cele trei fetiţe, Miruna, în vârstă de 12 ani, cu Sindrom Down şi malformaţie congenitală la inimă, Gabriela Diana şi Cristina, în vârstă de 6 ani. Ne-au cucerit chiar de la prima vedere. Erau îmbrăcate la fel, în ciorapi albi cu inimioare, sarafane gri şi purtau funde mari albe prinse în păr. Se ţineau de mânuţe.

Prima dintre cele trei fetiţe care a venit în familia Bădăluţă a fost Miruna, este îngrijită de Anişoara de opt ani. „Am luat fetiţa de la leagănul de copii, ştiind că are mai multe boli. Nu putea să mănânce, nu putea să meargă, dar, încetul cu încetul, am reuşit să o punem pe picioare. Ea nu poate să vorbească, spune doar mama, dar avem un limbaj al nostru, mai mult prin mimică, prin care poate fi înţeleasă, atunci când are nevoie de ceva. Sunt şi perioade dificile, când face crize, dar ne-am obişnuit. O cunosc foarte bine şi ştiu cum trebuie să o cresc să-i fie ei bine”, ne-a povestit Anişoara, o femeie în vârstă de 51 de ani, care mereu a fost legată de copii, în anii tinereţii lucrând şi ca educatoare.

O creşte de când avea 14 zile

Anişoara Bădăluţă a fost printre primii asistenţi maternali profesionişti din judeţ. Înainte de Miruna, a mai avut o fetiţă în plasament, pe Luminiţa, o copilă de etnie romă, care a fost reintegrată în familia naturală, dar cu care ţine legătura şi acum. Pe Luminiţa a luat-o în plasament de la 10 luni şi a crescut-o până la trei ani. Chiar dacă mai are o fiică în şcoală, elevă în clasa a XII-a, Anişoara a decis că pe lângă Miruna ar putea să mai ia un copil în plasament.

Gabriela Diana a fost luată de asistentul maternal profesionist din maternitate, pe când avea doar două săptămâni, după ce a fost abandonată de mama sa, la acea vreme elevă. Acum fetiţa are şase ani şi trei luni. Pentru ea, mama adevărată este cea care o îngrijeşte şi o iubeşte.

„O perioadă a fost vizitată de mama naturală, dar, la un moment dat, aceasta nu a mai dat nici un semn de viaţă. Se pare că este plecată în străinătate şi nu mai ţine legătură cu familia. Noi ne-am gândit chiar să o adoptăm pe Diana, mai ales că este ca şi copilul nostru. Vă daţi seama că am crescut-o de Diana de când avea 14 zile. Nu e puţin lucru. M-a ajutat mult şi fiica mea, care este acum în clasa a XII-a, care s-a bucurat că mai are trei surioare, pe lângă fraţii ei naturali, plecaţi şi căsătoriţi în Anglia”, ne-a mai povestit mama fetiţelor.

Nu a făcut diferenţe între copii

Pentru că era un exemplu printre asistenţii maternali, prin ataşamentul şi dragostea cu care le-o transmitea micuţilor fără părinţi, Anişoara a fost întrebată de asistenţii sociali suceveni dacă vrea să mai ia în plasament o fetiţă apropiată de vârstă Dianei. Fără să clipească, „mama Anişoara” a spus „da”, iar în august 2004 a luat-o şi pe Cristina în familia sa. În acest an, Diana şi Cristina vor merge la şcoală în clasa întâi, împreună. Aşa au fost şi anii de grădiniţă. Mereu împreună, îmbrăcate la fel, aranjate, pentru ca fetele să nu sufere că ceilalţi copii „au mămici”. Anişoara, cu sprijinul familiei, al soţului, dar şi al copiilor ei naturali, le-a oferit ce este mai bun celor trei fetiţe, în aşa fel încât să nu fie afectate că au fost, cândva, abandonate.

O vizitează tatăl natural

În cazul Cristinei, după cum ne-a povestit asistentul maternal, s-a ţinut legătura cu tatăl fetiţei, care, deşi este plecat la muncă în Grecia, vine de câte ori poate să îşi vadă fetiţa. El i-a promis Cristinei că anul acesta o va lua „acasă”, doar dacă îşi va permite acest lucru. Până atunci, „mama de profesie” va avea grijă de minoră, cu toată dragostea.

În familia Bădăluţă, încă de la vârsta de trei luni, mai creşte şi Vlăduţ, unul dintre cei trei nepoţei ai familiei, ai cărui părinţi lucrează în Anglia. Mama „eroină”, cu trei copii luaţi de la stat, cu patru ai ei şi cu trei nepoţi, poate să spună că şi-a împlinit cu adevărat misiunea de mamă.