Termica, somată de Lungu să se prezinte cu o gigacalorie ieftină

Societatea de termoficare a municipiului Suceava trebuie să prezinte, în această lună, o soluţie de viitor, atât Consiliului Local, cât şi primarului Ion Lungu. Primarul Ion Lungu a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că aşteaptă ca membrii Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) de la Termica SA Suceava să vină cu o propunere „cu ce e de făcut în viitor”. Lungu a arătat că municipalitatea are obligaţia să investească doar în ceea ce-i aparţine, respectiv în reţeaua de distribuţie a agentului termic.

Până acum, sumele alocate reabilitării reţelelor se apropie de 20 de milioane de euro, cu tot cu fondurile care provin din programul Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene, dar pentru finalizarea lucrărilor mai trebuie 10-15 milioane de euro.

„La Termica este domeniul privat al statului, acolo cei de la Termica trebuie să-mi dea o gigacalorie la un preţ suportabil pentru populaţie. Nu putem să ne implicăm cu investiţii la ei, au nevoie de 20-30 de milioane de euro. Noi ne facem partea noastră, pentru că degeaba facem o gigacalorie ieftină dacă pierderile sunt mari pe reţea”, a declarat Lungu.

Acesta a mai spus că a discutat cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, şi varianta preluării societăţii la acest minister, dar nu este încrezător că ar fi o soluţie viabilă.

„Nu sunt foarte optimist, pentru că sursa de bani care este identificată nu este foarte palpabilă, cu Protocolul de la Kyoto, cu acei bani pe mediu, care au şi ei anumite restricţii de cheltuire. Nu poţi cheltui cât vrei şi cum vrei. Dacă vinzi toate acele certificate, nu mai poţi să faci investiţii. Sperăm ca în luna aprilie să vină cu o propunere cei din AGA de la Termica”, a mai spus Lungu. Acum societatea produce gigacaloria la un preţ de 368,7 lei, din care populaţia plăteşte 178 de lei, restul este subvenţionat de stat.

Termica are zestre bogată, dar neatractivă pentru investitori

De cealaltă parte, Termica Suceava caută potenţiali investitori pentru realizarea unei centrale în cogenerare sau pentru implicarea sectorului privat şi identificarea unei soluţii de asociere la CET – huilă.

Cel mai mare avantaj pe care îl are societatea este că produce şi livrează energie electrică în sistemul energetic naţional, pe lângă producerea energiei termice. La nivelul anului 2008, deţinea o cotă de 0,4 la sută din producţia de energie electrică livrată în reţele de către unităţi producătoare de energie electrică dispecerizabilă.

Ca „zestre” are 49 puncte termice, 52,04 km reţele de termoficare primare, 409,44 km reţele de termoficare secundare şi un număr mare de consumatori:  24.820 apartamente, cu aproximativ 60.000 locatari, 155 case particulare, 530 de firme şi 38 unităţi bugetare.

Cu toate acestea, la licitaţia cu strigare organizată anul trecut pentru vânzarea întregului pachet de acţiuni, deţinut acum de Consiliul Local, nu s-a arătat nici un amator. Acum conducerea Termica încearcă o asociere cu un investitor privat, care se poate realiza fie prin vânzare de acţiuni, fie prin vânzare de active, concesionare, constituirea unei societăţi mixte sau o preluare în administrare.

Dacă asocierea nu se finalizează, rămâne varianta propusă de ministrul Videanu, cu modernizarea societăţilor de termoficare cu banii obţinuţi din comercializarea unităţilor atribuite prin obligaţia de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012, asumată prin Protocolul de la Kyoto. Reducerea estimată a emisiilor depăşeşte angajamentul asumat de 8%, comparativ cu anul de referinţă 1989, ceea ce înseamnă că ţara noastră poate beneficia de un surplus de unităţi ale cantităţii atribuite, pe care le poate comercializa pe baza Mecanismului de Comercializare Internaţională a Emisiilor, prevăzut în Protocol. Surplusul înseamnă bani care pot fi obţinuţi de statul român, numai că, pe măsură ce termenul limită până la care se pot comercializa aceste unităţi se apropie, cu atât preţul lor tinde să scadă, iar presiunea pe vânzător creşte fiindcă se poate ajunge la o supraofertă pe piaţă. Termenul limită este sfârşitul anului 2012.