Amenzi usturătoare pentru arderea necontrolată a vegetaţiei uscate

Străvechiul obicei de ardere a vegetaţiei uscate de pe terenurile agricole, aplicat încă în masă la Suceava, unde, în această perioadă a anului, dealurile şi văile sunt cuprinse de flăcări ce curăţă terenul de buruiene şi resturi ale culturilor agricole, este interzis de noile norme de mediu.

Printr-o informare trimisă zilele trecute autorităţilor locale din judeţ, Comisariatul Regional de Mediu Suceava atrage atenţia asupra pericolelor existente, precum şi asupra consecinţelor unor astfel de fapte:

“Urmare a creşterii numărului de incendii provocate de arderea vegetaţiei de pe terenurile agricole sau a stufului de pe malurile acumulărilor piscicole, depozitărilor necontrolate de deşeuri pe terenuri neocupate productiv sau funcţional, aducem la cunoştinţa deţinătorilor de terenuri aspecte care contravin normelor legale de protecţie a mediului: arderea amestecurilor formate din vegetaţie ierboasă (uscată), frunziş, resturi rezultate de la curăţirea vegetaţiei arboricole; resturi vegetale din zootehnie (paie, strujeni, gunoi de grajd); rumeguş ce a fost utilizat ca aşternut în sectorul zootehnic; ambalaje diverse (polietilenă, PET-uri, etc.); alte deşeuri rezultate din activităţi gospodăreşti”.

Arderea resturilor vegetale, permisă doar ca măsură de carantină fitosanitară

Practic, conform normelor de protecţie a mediului, atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice le este interzisă arderea miriştilor, a stufului, a tufărişului sau a vegetaţiei ierboase fără acceptul autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.

Chiar dacă unii ar respecta obligaţia de a anunţa că vor să dea foc vegetaţiei uscate dintr-o anumită zonă, asta nu înseamnă că demersul lor va fi şi acceptat, pentru că, după noile norme, arderea miriştilor şi a resturilor vegetale este permisă doar dacă se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.

Cei care ignoră avertismentele comisarilor de mediu riscă să fie sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 3.000- 6.000 lei pentru persoane fizice şi 25.000 - 50.000 lei pentru persoane juridice.

Compostul – îngrăşământ pentru terenurile agricole

Alternativa pe care o au aceştia este de a strânge toate deşeurile compostabile (deşeuri vegetale, gunoiul de grajd, precum şi alte resturi rezultate din activităţile gospodăreşti – legume, fructe) şi să le depoziteze pe platforme individuale, cu condiţia respectării unor distanţe minime faţă de locuinţele învecinate, astfel încât să nu genereze aspecte de disconfort, compostul rezultat din descompunerea acestora putând fi utilizat ca adaos nutritiv (îngrăşământ) pe terenurile agricole.