Peste 20.000 de suceveni au certificat de handicap

Cel mai mare număr de persoane cu handicap din judeţul Suceava este înregistrat în zona de şes, deşi ar fi fost de aşteptat să fie mai mulţi în zona montană, dacă avem în vedere că în acest perimetru există o exploatare de uraniu, că a funcţionat o mină de sulf şi au fost alte activităţi generatoare de poluare. Tot la munte au fost şi sunt cele mai mari exploatări de lemn, cu accidente urmate de infirmităţi.

Cu toate acestea, la Dolhasca sunt 350 depersoane cu dizabilităţi,  la Dumbrăveni 312 persoane, la Vicov de Sus – 311, la Arbore şi Cajvana, câte 261 de persoane, iar laLiteni, 314 persoane cu handicap. Cele mai multe sunt cu handicap grav şi accentuat.

O posibilă explicaţie pentru această distribuţie geografică în corelaţie cu poluarea, care ar putea influenţa naşterea copiilor cu handicap, o găsim la Agenţia de Protecţie a Mediului. La şes, îndeosebi în zona Fălticeni, dar şi la Suceava, au existat METADET şi IFA, cu depozitele de deşeuri periculoase neutralizate foarte târziu, apoi sunt întinse suprafeţe cultivate pe care se folosesc îngrăşăminte chimice şi pesticide, nu există buna protecţie conferită de vegetaţia forestieră, sunt aglomerări urbane şi oamenii nu-şi bat prea tare capul cu protecţia mediului.

În zona de munte, deşi potenţial de poluare a existat, pădurile şi folosirea pesticidelor pe scară redusă au contribuit la menţinerea unui mediu sănătos. Întâmplător sau nu, în zona montană nici numărul de persoane deţinătoare de certificat cu handicap nu este ridicat. Spre exemplu, la Crucea sunt înregistrate 51 de persoane cu handicap, la Iacobeni 49, la Dorna Arini- 45, la Coşna 19 persoane cu handicap, la Poieni Solca - patru, iar la Gura Putnei - un singur adult cu certificat de handicap accentuat.

Mai puţin de 3% din populaţia judeţului suferă de un handicap

La Direcţia de Sănătate Publică Suceava nu există o analiză a distribuţiei stării de sănătate, inclusiv a handicapurilor populaţiei pe zone geografice, deşi aceasta ar putea fi o temă de studiu pentru autorităţile medicale din judeţ.

Dintr-o situaţie furnizată de Direcţia Socială şi pentru Protecţia Copilului Suceava reiese că această categorie de persoane înseamnă doar 2,85 la sută din populaţia judeţului, însă administraţiile locale şi judeţene se plâng mereu că plata drepturilor persoanelor cu handicap şi a însoţitorilor acestora le seacă bugetele.

La sfârşitul anului trecut, în judeţul Suceava erau în evidenţă – şi în plată - 19.851 persoane cu handicap, la care se mai adaugă încă 787 de persoane instituţionalizate în centre rezidenţiale, adică un total de 20.638 de persoane cu certificate valabile la sfârşitul anului 2009. Pentru acestea, statul a alocat anul trecut 71,28 milioane lei, din care 64,78 milioane drepturi băneşti şi 6,5 milioane lei contravaloarea biletelor de transport.Din cele 19.851 de persoane încadrate în grad de handicap, aflate în plată la sfârşitul anului 2009, 10.354 de persoane au certificate de încadrare în grad de handicap cu valabilitate permanentă.

Din data de 15 martie a.c., persoanele încadrate, în anii anteriori, în grade de handicap cu valabilitate permanentă trebuie să vină la comisie pentru reevaluare.