Comemorarea victimelor războiului din Transnistria, la Suceava

Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia (GIRB) a organizat, sâmbătă, la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, sala „Dimitrie Leonida”, conferinţa „Transnistria – conflict la graniţa UE”. Acţiunea s-a dorit a fi o comemorare a victimelor războiului din Transnistria din anul 1992, pe 2 martie împlinindu-se 18 ani de la izbucnirea conflictului armat pe Nistru.

Invitaţi de seamă

La conferinţă au participat prodecanul Facultăţii de Istorie şi Geografie din Suceava,profesorul Vasile Efros, martor al tragicelor evenimente din 1992, scriitorul Mihai Sultana Vicol, reporter de război în Transnistria al ziarului România Liberă, profesorul de istorie Florin Pintescu, din cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie Suceava, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie din Suceava, profesorul Ştefan Purici, vicepreşedinte al Organizaţiei „Cultul Eroilor” din judeţul Suceava, Davidel Dumitru şi Alexandru Zotaş.

Moment de reculegere

În debutul conferinţei, studenţii prezenţi la eveniment, dar şi invitaţii au vizionat un scurt film, realizat din colaje cu cele mai importante şi reprezentative fotografii din timpul războiului din Transnistria. S-a ţinut un moment de reculegere pentru oamenii care şi-au dat viaţa, acum 18 ani, pentru libertate. Fiecare invitat a abordat subiectul „Transnistria” într-o manieră diferită, personală, fiecare venind cu amintiri inedite, dureroase.

Zgomotul mitralierelor

Profesorul Vasile Efros a povestit cât de terifiante au fost momentele în care a început războiul. Se afla într-un tren care tocmai traversa podul de la Tighina când primele rafale de mitralieră au început să se audă. El a relatat cu lux de amănunte şi perioada de dinaintea începerii războiului, când apăruseră deja primele semne ale conflictului, şi presiunile care se făceau asupra profesorilor şi studenţilor din Tiraspol.

„A luptat cu scrisul, nu cu mitraliera”

Scriitorul Mihai Sultana Vicol a luptat cu scrisul, nu cu mitraliera în timpul războiului din 1992.  El le-a povestit celor prezenţi sâmbătă la conferinţa „Transnistria – conflict la graniţa UE” cum, împreună cu regretatul poet Grigore Vieru, Leonida Lari şi soţii Doina şi Ion Aldea -Teodorovici i-au încurajat pe luptătorii români în tranşee, recitând poezii în limba română, ajutând la îngrijirea răniţilor şi transmiţând lumii de dincolo de Prut grozăviile unui război mincinos şi nedrept. „Am simţit sângele lor cald curgându-mi printre degete!”, a mărturisit, cu lacrimi în ochi, Mihai Vicol.

Pământ vitregit de soartă

O interesantă lecţie de istorie a fost prezentată invitaţilor de profesorul Florin Pintescu. El a vorbit despre „Transnistria” din perspectiva profesorului de istorie, aducând argumente, dovezi istorice în favoarea existenţei poporului român şi dincolo de râul Nistru, până la Bug. Cei prezenţi au putut afla date noi despre istoria acestui pământ vitregit de soartă, colonizarea lui de către Imperiul Ţarist şi, ulterior, de sovietici.

Transnistria, în contextul european

Decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie din Suceava, Davidel Dumitru, a vorbit despre încadrarea într-un context european şi mondial a Transnistriei, precum şi despre rezolvarea atât de întârziată a conflictului politic din această zonă aflată la graniţa Uniunii Europene. El le-a vorbit studenţilor despre cimitirele şi monumentele eroilor români de pe întreg teritoriul Basarabiei, inclusiv cele aflate pe teritoriul Transnistriei, iar Alexandru Zotaş a subliniat faptul că tinerii studenţi au avut întotdeauna un rol foarte important în redeşteptarea naţională şi că au militat pentru drepturile şi libertatea unui popor.

Criza şcolilor româneşti din Transnistria

În contextul social din Transnistria din ziua de azi, Oxana Greadcenco, coordonatorul Departamentului Mass-Media şi PR, GIRB, a vorbit despre criza şcolilor româneşti din Transnistria. Ea a tras un semnal de alarmă cu privire la situaţia şcolilor cu predare în limba română, suferinţele, restricţiile şi politica de epurare lingvistică la care sunt supuşi elevii, părinţii şi profesorii din aceste şcoli. „Transnistria e ca un pietroi agăţat de gâtul Basarabiei, dar cum să cedăm, cum putem fi atât de laşi, cum am putea să nu mai luptăm când ştim că dincolo de Nistru sunt nişte copii care luptă zi de zi cu lipsurile, percheziţiile doar pentru a învăţa în limba lor maternă”, a completat scriitorul Mihai Vicol.