Ştergarele bunicilor şi sfoara împletită, transformate în haine

Ştergarele ţesute în război sau în stative de bunicile din Vama şi sfoara de cânepă împletită au fost transformate în haine. Creatorii de modă sunt elevi din Vama, care activează la Cercul de artă textilă, din cadrul Clubului Copiilor Gura Humorului. Sub îndrumarea inginerei Letiţia Orşivschi, copiii din Vama uimesc pe toată lumea cu ţinutele lor ingenioase, accesorizate cu elemente naturale, inspirate din folclorul românesc. Secţie a Clubului Copiilor din Gura Humorului, cercul de artă textilă de la Şcoala Vama, care are ca ofertă educaţională iniţierea copiilor în arta încondeierii ouălor, arta decorativă şi arta textilă, atrage tot mai mulţi elevi, între 8 şi 18 ani.

Influenţe folclorice

Hainele pe care şi le creează micii designeri vămeni, sub îndrumarea Letiţiei Orşivschi, cunoscută încondeietoare de ouă din Bucovina şi renumită în toată lumea pentru cea mai mare şi valoroasă colecţie de ouă decorate adunate din toată lumea, pot fi purtate cu succes pe un podium de prezentare, care are ca punct de plecare folclorul.

Plecând de la materialele naturale, pânza de in, de la ştergarele cusute de bunicile copiilor, folosind o gamă foarte largă de elemente decorative, copiii de la Vama sunt mândri de ceea ce au realizat.

O altă abordare şi modalitate de expunere a ştergarului

Costumele sunt unice. Fiecare elev a reuşit să pună ceva special în ţinuta pe care a creat-o. Unele rochii sunt mai îndrăzneţe, altele sunt mai mult accesorizate, cu trăistuţe făcute din aceleaşi materiale, ştergarul şi pânza ţesută, cu aplicaţii din sfoară împletită. Sfoara a fost folosită şi pentru a scoate în evidenţă talia tinerelor, dar şi pentru a crea basmale moderne.

Nimic nu este strident în aceste ţinute. Nimic nu deranjează ochiul, mai ales că sunt doar câteva culori care fac parte din cromatica costumelor. Alb, negru, pe alocuri roşu, şi mai multe nuanţe de maro.

„Am încercat o altă abordare şi modalitate de expunere a ştergarului românesc, de pe pereţii casei, pe <modele>, pe micii creatori care şi-au adus de acasă cerând sprijinul mamelor sau bunicilor, materialele naturale pentru confecţionarea costumelor”, ne-a povestit Letiţia Orşivschi.

Demonstraţii interactive

Copiii din Vama învaţă la cercul de artă textilă şi să încondeieze ouă. Letiţia Orşivschi, care are şi o colecţie impresionantă de ouă decorate adunate din toată lumea, ouă rare şi decorate în stiluri diferite, „cea mai numeroasă din România, şi mai valoroasă, unde se opresc delegaţii importante din ţară şi din străinătate, ambasadori sau diverse personalităţi care vin în regim privat”, după cum ne-a spus artista, i-a învăţat pe micii „artişti” să folosească chişiţa, ceara şi culorile naturale pentru decorarea oului.

Copiii sunt lăsaţi să încerce şi ei să coloreze oul, după ce artista le trasează liniile pe coaja de ou. „Munca cu aceşti copii îmi dă foarte multă satisfacţie. Sunt foarte talentaţi şi cu multă imaginaţie. Copiii au învăţat foarte repede să încondeieze ouă, iar acum facem demonstraţii interactive şi în alte locaţii, învăţându-i şi pe alţi copilaşi să lucreze pe coaja de ouă. În acest fel, copiii descoperă încă de mici simbolurile bucovinene. Cea mai recentă demonstraţie interactivă s-a desfăşurat la Grădiniţa Sf. Ioan cel Nou Suceava”, ne-a povestit Letiţia.

Când merg să facă demonstraţii de încondeiere de ouă, împreună cu instructorul lor, copiii de la Vama îmbracă costumul popular specific zonei de munte, format din iţari (băieţii), catrinţe (fetele), bundiţe cu blană de dihor, cămăşi cusute cu pui, opinci şi ciorapi împletiţi din lână. Şi asta pentru că între costumele populare şi modelele pe care le regăsim pe oul încondeiat este o strânsă legătură.

„Japonezii sunt fani ai culturii tradiţionale româneşti şi au declarat că vor să îi înveţe şi pe cei de acasă să pregătească sarmale, alivenci cu brânză, să încondeieze ouă şi să poarte ii şi fote bucovinene. Eu le-am făcut expuneri de la A la Z a tehnicii încondeierii ouălor, iar ei au învăţat foarte repede”, ne-a povestit artista Letiţia Orşivschi.