Cătălin Ifrim, tânărul în vârstă de 28 de ani, din municipiul Vatra Dornei, condamnat la 30 de ani de închisoare după ce, la începutul verii anului 2000, a omorât doi bătrâni din localitate, soţ şi soţie, a câştigat locul II la Festivalul naţional de creaţie literară „Poezie de Puşcărie”, a cărui fază finală s-a desfăşurat, în urmă cu două zile, la Penitenciarul Rahova.
Juriul, alcătuit din membri ai Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, a avut de ales dintre sute de poezii trimise de 99 de deţinuţi din 26 de penitenciare.
Cătălin Ifrim şi-a descoperit vocaţia de a scrie poezii în spatele gratiilor.
„La început mă jucam cu cuvintele, le potriveam... Acum am impresia că nu pot să trăiesc fără să scriu ceva...”, mărturiseşte deţinutul, care în 2000 a fost găsit vinovat de uciderea a doi pensionari.
Avea 19 ani când a fost încarcerat în Penitenciarul de maximă siguranţă Botoşani şi de atunci a lansat trei volume de poezii.
„Am venit să furăm şi, de la o simplă infracţiune de furt, s-a transformat într-o groaznică crimă. M-am hotărât cu un prieten să intru în casa a doi cetăţeni străini, să sustragem bunuri... ştiam că nu sunt acasă. Am fost surprinşi în timp ce cotrobăiam prin imobil şi acolo s-a întâmplat totul, în câteva secunde. Cam o parte din viaţa mea a rămas acolo. Nu ştiam că pot ajunge atât de departe, nici acum nu realizez exact ce a fost în mintea mea”, mărturisea cu lacrimi în ochi tânărul.
Închis la Botoşani, Cătălin a rămas şi fără familie.
Părinţii îl renegaseră tocmai atunci când avea cea mai mare nevoie de ei. Scrisorile trimise acasă rămâneau fără răspuns. Ani la rând, nimeni nu l-a vizitat. Aşa a ajuns ca singurii săi prieteni să fie personajele cărţilor din biblioteca penitenciarului.
Pe lângă faptul că scrie poezii, Cătălin face parte din trupa de teatru a penitenciarului şi scrie la revista unităţii de detenţie.
De talentul lui Cătălin se bucură şi colegii săi de celulă care, atunci când vor să le trimită iubitelor, soţiilor, câte o poezie de amor, apelează la tânărul dornean.

Poate am scris... şi poate nu-s sătul/
Dar sunt afazic, lapidar şi lent/
Fără să vreau şi sigur prea credul/
Mă las în voia sorţii, repetent...!“
(...)
Introspecţie: „Sunt ostenit de mine şi, mai cu seamă, de ceasul-acvilă ce-acoperă tot cerul cu zboruri / Atras de mirajul unei priviri fără nume – la capătul căreia, zeul destinului meu macină zodiile / Aştept, a-nu-ştiu-câta-oară, să mi spună dacă să rămân, ori dacă să zbor spre aştri”.
(...)
„Eu sunt acea parte din tine, cititorule, despre care nu ai fost niciodată tentat să vorbeşti. Eu sunt acea fiinţă care se împleticeşte la marginile idealurilor. Eu sunt prezenţa invizibilă a indiferenţei tale. Eu sunt fratele tău, Cain. De unde vin? Încotro mă îndrept?

Cătălin Ifrim

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Un criminal din Vatra Dornei, locul II la Festivalul Naţional „Poezie de puşcărie”.

Comentarii