Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cele trei persoane din municipiul Fălticeni reţinute de poliţiştii de la structurile de combatere a crimei organizate la începutul lui septembrie, sub acuzaţia că au plasat valută falsă în mai multe judeţe din Moldova, au fost trimise ieri în judecată, procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava care a instrumentat cazul reţinând pe numele lor 13 fapte.
Toţi cei trei sunt cercetaţi în stare de arest, recursurile lor împotriva măsurii arestării preventive fiind respinse de judecătorii de la Tribunalul Suceava.
Vergel Buchilă, în vârstă de 53 de ani, zis „Jair”, soţia sa, Dorina Buchilă, în vârstă de 49 de ani, şi Marius Dumitru Simion, în vârstă de 33 de ani, toţi din municipiul Fălticeni, vor ajunge în boxa acuzaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor de falsificare de monedă sau alte valori şi înşelăciune.
Primul care a început să plaseze euro falşi a fost Vergel Buchilă, procurorii reţinând în sarcina sa trei fapte comise încă de anul trecut. Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Suceava au intrat pe fir încă de la prima faptă, monitorizându-l pe individ luni în şir pentru a-l proba şi a încerca să afle mai multe despre provenienţa banilor falşi.
Oameni abordaţi pe stradă şi „momiţi” cu un schimb avantajos
Prima dată, oamenii legii s-au sesizat la începutul lunii iunie a anului trecut, când un bărbat din Berchişeşti a încercat să schimbe 200 de euro la o casă de schimb valutar, personalul specializat de la unitate depistând falsul şi anunţând poliţia.
Bărbatul în cauză, a stabilit procurorul de caz, nu avea habar că are bani falşi. În noaptea precedentă prezentării la casa de schimb, el a fost abordat pe o stradă din Fălticeni de un individ care l-a rugat să-i schimbe în lei 200 de euro. Persoana în cauză, rezultă din anchetă, era Vergel Buchliă, zis „Jair”. Două zile mai târziu, "Jair" a mai plasat 200 de euro la o sală de jocuri din Fălticeni, achitând cu banii falşi sumele jucate la un aparat electronic şi primind şi rest, în jur de 400 de lei, de la angajaţii unităţii.
Pe 28 decembrie anul trecut, acelaşi „Jair” a mai schimbat 200 de euro falşi, abordând din nou o persoană în stradă. Propunându-i un curs avantajos, individul i-a dat unui bărbat o bancnotă de 200 de euro, primind în schimb suma de 720 de lei. Abia a doua zi victima a sesizat că bancnota este falsă, apelând la poliţie.
1.600 de euro falşi, plasaţi unui bărbat din Siret
Cea mai mare lovitură dată de Buchilă s-a petrecut pe 22 august a.c., victimă fiind un bărbat din Siret. Acesta a fost abordat în faţa blocului în care stă de „Jair”, care i-a spus că are nevoie să schimbe urgent 1.700 de euro, şi este dispus să ofere un curs avantajos. Bărbatul a acceptat, în schimbul banilor falşi oferind suma de 6.600 de lei. Din cei 1.700 de euro, 1600, din cupiura de 200 de euro, erau falşi.
„Jair”, Dorina Burchilă ori Marius Dumitru Simion, acţionând separat sau împreună, au mai plasat bani falşi la trei staţii PECO, din Vatra Dornei, Cârlibaba şi Drăguşeni, restul înşelăciunilor fiind comise în Botoşani, Bacău şi Neamţ, în total fiind vorba de 13 fapte. Au fost prinşi în cele din urmă, pe 3 septembrie 2009, în timp ce încercau să plaseze 100 de euro falşi la un magazin din comuna Brusturi, judeţul Neamţ.
Un tip de fals nou, reperat şi în Grecia şi în Germania
Banii plasaţi de cei trei erau bine falsificaţi, din informaţiile anchetatorilor rezultând că bancnotele reprezintă un nou tip de fals, despre care EUROPOL a comunicat detalii în iulie 2007, semnalând că acest tip de contrafacere a mai fost descoperit în Grecia şi în Germania.
Ca mod de confecţionare, în urma unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică s-a stabilit că „bancnota contrafăcută a fost realizată prin tipărire plană şi redarea filigranului stratificat şi a firului de siguranţă cu ajutorul unor cerneluri fluorescente”.
Deocamdată anchetatorii se feresc să vorbească mai multe despre modul de confecţionare a banilor şi complicii existenţi, în acest sens fiind continuate cercetările.
Din câte se pare, bancnotele false provin din Bulgaria sau Grecia, pe o filieră internaţională.
Valută falsă depistată periodic în judeţ
Aparent, se precizează în rechizitoriul de trimitere în judecată, cei trei inculpaţi se ocupau de intermedierea de tranzacţii imobiliare, sub acest pretext ei plimbându-se prin judeţele din Moldova şi plasând bancnotele false.
Audiaţi, cei trei nu au recunoscut faptele de care sunt acuzaţi, susţinând că au colindat mai multe judeţe pentru a face afaceri în domeniul imobiliarelor şi că nu au avut cunoştinţă că banii pe care i-au schimbat sunt falşi. Ei nu au putut oferi, însă, nici un fel de detalii cu privire la provenienţa bancnotele, concluzia procurorului fiind că declaraţiile lor „sunt contrazise în mod vădit de împrejurările concrete în care au fost comise faptele, de frecvenţa cu care se efectua plasarea valutei false, ceea ce denotă faptul că inculpaţii aveau cunoştinţă de autenticitatea lor”.
Cazul celor trei ar trebuie să reprezinte încă un semnal de alarmă cu privire la modul cum acţionează cei care plasează valută falsă.
Comisarul şef Andrei Nichitoi, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, a arătat că pe piaţa din judeţ continuă să fie depistată periodic valută falsă, condiţii în care sucevenii trebuie să fie foarte precauţi atunci când li se propun diferite schimburi aparent avantajoase.
