O importantă colecţie de istorie şi artă veche, cu piese obţinute în urma săpăturilor arheologice, ţesături din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, veşminte din sec. XVIII sunt depozitate în clisiarniţa Mănăstirii Probota, în aşteptarea zilei când vor fi expuse în vitrine în cadrul unui muzeu.
În zestrea mănăstirii, în cutii de carton şi de sticlă, pe rafturi sau direct pe jos se află piese vechi din lemn, argint, ceramică, bronz sau textile, unele unice, precum pălăria din fir metalic, caracteristică a modei secolului al XVI-lea şi cunoscută până acum doar prin intermediul unor prezentări iconografice, un set de piese de podoabă de o remarcabilă valoare artistică, veşminte, cărţi religioase, icoane din secolele XV-XIX- unele bine păstrate, altele la care pe lemn se mai pot distinge doar aura şi picioarele sfinţilor.
De multă vreme, maica stareţă Marina Ţurcanu încearcă să amenajeze în clisiarniţă un muzeu, dar până acum nu a reuşit. Îşi prezintă comorile cu durerea că acestea nu pot fi expuse în condiţii optime, astfel ca un număr cât mai mare de oameni să se poată bucura de frumuseţea lor. Întrebată cum este asigurată paza colecţiei de istorie şi artă, maica stareţă oftează şi spune: „un lacăt şi Dumnezeu, El ne păzeşte pe toţi”.
De altfel, obiectele de valoare pe care le au în responsabilitate sunt o sursă de îngrijorare permanentă pentru călugăriţele de la Probota, mai ales de când au constatat că sacralitatea locului şi statutul de monument al patrimoniului mondial UNESCO nu a împiedicat hoţii să fure chiar din curtea mănăstirii: de la fântâna Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş, a fost furată găleata şi cuiul de la tambur! Maicile au anunţat poliţia, dar până acum nu au primit nici un răspuns.

 

Legea cere ca monumentele să aibă pază cu jandarmi

Conform legii, toate monumentele UNESCO ar trebui să aibă asigurată paza cu jandarmi, însă, din informaţiile noastre, acest lucru nu se întâmplă la nici unul din cele şapte obiective UNESCO din judeţ. În cel mai fericit caz, la unele mănăstiri există un paznic de noapte sau a fost instalat un sistem de alarmă, dar din păcate nu este suficient pentru descurajarea tâlharilor.
Probota este printre primele mănăstiri din Moldova cu frescă exterioară, pictată atât în interior, cât şi în exterior în 1532. A fost construită de Petru Rareş, în 1530, cu scopul de a fi necropolă voievodală şi a fost înzestrată de domnitor cu veşminte, argintărie, cărţi şi moşii. La Probota se mai află 21 de pietre tombale epigrafe, realizate între 1464-1640, de o remarcabilă valoare documentară şi artistică, expuse în biserica mănăstirii. În camera mormintelor sunt îngropaţi Doamna Oltea, mama lui Ştefan cel Mare, Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş şi urmaşii lor. Tot aici este şi mormântul lui Petru Rareş, dar în timpul săpăturilor arheologice s-a constatat că este gol.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Icoane şi obiecte de cult de sute de ani, păzite „de Dumnezeu şi un lacăt”.

Comentarii