TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
joi, 2 iul 2009 - Anul XIV, nr. 152 (4138)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9243 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,112 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   8 imagini |   ø fişiere video

Inconştienţă

Agresiunile asupra Mănăstirii Probota pot duce la ştergerea de pe lista UNESCO

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Construcţiile care se ridică în preajma monumentelor istorice, de cele mai multe ori cu avizul sau sub ochii închişi ai autorităţilor, au efecte la care cei puşi să vegheze la obiectivele de patrimoniu nici nu se gândesc, în graba de a mai încasa nişte bani. Un avertisment de la cel mai înalt nivel a venit la sfârşitul săptămânii trecute, când Comitetul patrimoniului mondial a decis eliminarea de pe Lista Patrimoniului UNESCO a Văii Dresda Elbe, din cauza construcţiei unui pod cu patru benzi. La Probota, mănăstire cu statut UNESCO, însăşi primăria a ridicat mai mult de un nivel dintr-o şcoală exact în faţa zidurilor mănăstirii, la 18 metri de monument.

 

Mănăstirea Probota, la restaurarea căreia s-au cheltuit peste un milion de dolari, daţi de statul japonez, riscă să fie îngropată chiar de cine ar trebui să o protejeze- administraţia locală. Şi asta în condiţiile în care Comitetul UNESCO a devenit extrem de atent la modul în care este conservat patrimoniul mondial şi, acolo unde reglementările nu sunt respectate, recurge la declasificare.
Semnalul a fost dat la reuniunea Comitetul patrimoniului mondial de la Sevilla, din 22-30 iunie a.c.. În timpul sesiunii, Comisia a analizat starea de conservare a celor 177 de obiective din patrimoniului mondial, din care judeţul Suceava are şapte, şi, pentru a doua oară în istoria Convenţiei privind protecţia patrimoniului cultural şi natural al lumii, adoptată de UNESCO în 1972, un obiectiv a fost declasat. Duminică, Comisia a decis că Valea Dresda Elbe din Germania nu-şi mai poate menţine statutul de obiectiv UNESCO. De asemenea, la reuniune s-a completat şi lista patrimoniului mondial UNESCO în pericol cu încă două obiective, alături de alte 28 din 24 de ţări. Motivele celor mai multe decizii de includere pe lista Pericol o reprezintă „dezvoltarea urbană, în lipsa unor politici de conservare, restaurări dubioase, defrişările ilegale, gestionarea de teren în apropiere de biserici şi pierderi de autenticitate, din cauza activităţii desfăşurate în clădiri înscrise de UNESCO pe Lista Patrimoniului Mondial”.
Regulile extrem de stricte impuse monumentelor din patrimoniul mondial nu interesează, însă, autorităţile locale din Dolhasca, oraş-comună pe raza căreia se află şi mănăstirea Probota. Cu un an înainte de alegerile locale din 2008, administraţia a decis că cel mai bun loc pentru amplasarea unei şcoli noi cu WC în curte este fix în faţa mănăstirii. Fără să anunţe nici o autoritate în domeniul culturii, administraţia a dat rapid drumul la construcţie, care a crescut până a ajuns şi la ochii Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI), din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

 

Din cauza umezelii, în pivniţa restaurată, a domnitorului Vasile Lupu, au apărut stalactitele

După ce s-au ridicat aproape două niveluri, CNMI a decis demolarea şcolii, sesizând că imobilul, prevăzut în proiect cu parter şi etaj, a fost amplasat la doar 18 metri de ctitoria voievodului Petru Rareş. Construcţia ar fi trebuit să fie demolată şi eliberat amplasamentul din primăvara acestui an, dar asta nu s-a întâmplat nici până acum. CNMI a cerut să se elaboreze un alt proiect, care să aibă în vedere o şcoală doar cu parter amplasată la distanţa prevăzută de lege, faţă de mănăstire. Evident că Primăria Dolhasca nu a făcut nimic şi pereţii ridicaţi până acum sunt în picioare de cealaltă parte a aleii care înconjoară monumentul.
Încălcarea perimetrului de protecţie nu este singura problemă cu care se confruntă această mănăstire de o rară frumuseţe. Beciurile celor două Case Domneşti, a lui Vasile Lupu şi a lui Petru Rareş, din curtea mănăstirii au urgentă nevoie de bani. Primul a fost restaurat de japonezi, odată cu biserica, dar pentru că nu s-a folosit o protecţie a lucrării împotriva infiltraţiilor acum apa face ravagii în zidurile restaurate. Calcarul din apa infiltrată a format deja mici stalactite în pivniţă şi un colţ de perete s-a prăbuşit. O comisie formată din directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, directorul Direcţiei pentru Cultură Suceava, Daniel Hrenciuc, şi Viorel Blanaru, specialist în monumente al Direcţiei pentru Cultură, au inspectat, ieri, zidurile pivniţei şi au concluzionat că pentru salvare trebuie intervenit urgent. Potrivit lui Blanaru, sunt necesare excavaţii, izolaţie pentru ziduri şi un înveliş de protecţie, ceea ce ar însemna un necesar de circa un milion de euro. În pivniţa Casei Domneşti a lui Vasile Lupu, administraţia mănăstirii ar fi vrut să amenajeze un lapidarium, deoarece deţine un număr mare de pietre de mormânt, dar din cauza umezelii excesive a renunţat.

 

Ministerul Culturii e mai preocupat să avizeze mall-uri în centrele istorice decât de protecţia monumentelor

Al doilea beci ar fi trebuit să fie restaurat de Guvernul României, dar lucrările au rămas în acelaşi stadiu din anul 2000, când au plecat japonezii.
De asemenea, are nevoie de conservare şarpanta mănăstirii, şi asta presupune o echipă de alpinişti utilitari, achiziţionarea unei soluţii de ulei de in cu sadochil şi aproximativ 200 de milioane de lei vechi. Umezeala ridicată reprezintă un pericol şi pentru pereţii mănăstirii, mai ales pe timp de iarnă deoarece, deşi la restaurare japonezii au introdus un sistem de încălzire prin pardoseală, acesta nu este folosit pentru că presupune costuri ridicate.
Stareţa mănăstirii, stavrofora Marina Ţurcanu, ne-a spus că, în urmă cu nouă ani, utilizarea sistemului costa 60 de milioane de lei lunar, pentru că alimentarea se face cu butelii mari de gaz, în comună neexistând reţea de gaz metan. La o evaluare a costurilor de astăzi nici nu vrea să se gândească. „Nu ne permitem”, a spus stareţa.
Din păcate, în ciuda declaraţiilor de sprijin a dezvoltării turismului în judeţ, tocmai punctele forte ale acestei zone sunt lăsate de izbelişte. Drumul până la Probota este înfiorător, cu cratere care se unesc între ele şi nu ai ce să ocoleşti, iar pe tot traseul din Suceava, prin Liteni, până la mănăstire nu numai că nu există nici măcar o singură plăcuţă care să indice că ar exista un monument UNESCO, dar dacă vrei să afli drumul spre acest obiectiv turistic nu ai altă şansă decât să opreşti din când în când câte un om pe stradă şi să întrebi cum ajungi la mănăstire.
Autorităţile locale nu intervin decât să facă rău, iar cele centrale sunt mai preocupate de cum se poate declasifica un monument în regim de urgenţă sau de cum să avizeze construcţia unui mall într-un centru istoric.
Cu această problemă se confruntă Sibiul, de exemplu, după ce Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural a avizat, zilele trecute, Planul Urbanistic Zonal pentru un viitor mall în zona centrală a oraşului, fără să ţină cont de specificul şi intenţia autorităţilor locale de a include zona istorică în lista patrimoniului universal UNESCO. La nivel declarativ, autorităţile susţin mereu că doresc să pună centrele istorice sub protecţie mondială, dar în practică aprobă proiecte imobiliare care vin în totală contradicţie cu protecţia monumentelor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Agresiunile asupra Mănăstirii Probota pot duce la ştergerea de pe lista UNESCO.
 Vizualizări articol: 767 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.38/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.4 din 8 voturi
Agresiunile asupra Mănăstirii Probota pot duce la ştergerea de pe lista UNESCO3.458

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Rectificari si altele trimis de
( 2 iul 2009, 20:31:24
Hai sa judecam lucrurile corect: Pretul buteliillor de propan era de 4-5 milioane nu 60 cum se zice. Nu are canalizare , nu are apa curenta, nu are gaze, nu are sisteme de protectie decit maica de straja cu ciomagul si nu are sistem de comunicare cu 112 decit daca esti in tr-o anumita zona. Acum citeva zile s-a furat galeata din fintina Elenei Doamna din incinta manastirii in conditiile in care conform legislatiei Ministerul de Interne trebiue sa asigure gratuit paza acestor obiective. Finantarea lucrarilor de intretinere se poate face si prin bugetele judetene si locale. CITI BANI A DAT PRIMARIA PENTRU MANASTIRE si/sau CONSILIUL JUDETEAN ? Cum s-a implicat judetul in reabilitarea infrastructurii zonei ?

Cum stiu eu, JUDETUL, COMUINITATEA LOCALA, sa protejez botul de aur pe care il am in mina ?

Oameni buni respectati linistea manastirilor pina dincolo de ligislatia in vigoare.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei