Aproximativ 10% din cazuistica medicilor de familie din judeţ o reprezintă pacienţii cu depresie, această afecţiune devenind una dintre cel mai des întâlnite tulburări afective. Datele înregistrate la nivelul cabinetelor medicilor de familie suceveni arată că frecvenţa depresiei este mai mare la femei decât la bărbaţi (2/1) şi creşte odată cu vârsta, în special după 50 de ani.

„Minimalizată multă vreme, considerată ca ceva minor, depresia s-a dovedit a fi o suferinţă reală, cu manifestări caracteristice şi tratamente specifice”, arată dr. Irina Badrajan, secretarul Asociaţiei Judeţene a Medicilor de Familie, subliniind că prognozele ştiinţifice bazate pe experienţa ultimelor decenii anunţă o realitate stupefiantă: a doua boală ca răspândire după bolile cardiovasculare va fi depresia.

 

Factorii care declanşează depresia

Potrivit medicului, depresia, ca termen, derivă din latinescul depressio, care înseamnă coborâre, afundare, şi constituie un fenomen psihopatologic caracterizat prin pierderea sau scăderea interesului şi dispoziţie depresivă (tristeţe, deznădejde, lipsa speranţei, descurajare).

Cauzele depresiei sunt diverse şi numeroase, ele fiind, în mare, legate de inadaptarea la mediu (societate, familie, loc de muncă). Impactul avut de acestea asupra individului depind de fondul personalităţii acestuia, de intensitatea şi durata agresiunii, de calitatea vieţii personale.

„Substratul biochimic al depresiei s-a dovedit a fi, după ultimele cercetări, o proteină numită p11, care ar fi responsabilă de reglarea naturală a nivelului de serotonină. Serotonina este un neurotransmiţător, adică o substanţă care transmite influxul nervos între neuroni la nivelul creierului şi ale cărei dereglări se pare că intervin în expresia clinică a depresiei. Ipoteza că depresia sau predispoziţia la depresie este determinată genetic a fost infirmată recent. S-a descoperit că, de fapt, stresul repetat duce la apariţia unei molecule \'silencer\', care împiedică sinteza proteinei p11. Astfel, stresul cronic declanşează schimbări în cadrul creierului, schimbări care sunt de durată şi care devin o adevărată cicatrice moleculară ce nu poate fi vindecată uşor. Din acest motiv, antidepresivele, care influenţează numai nivelul serotoninei şi nu au activitate pe molecula \'silencer\', nu au efect de durată, întreruperea lor ducând la revenirea simptomelor depresiei”, explică dr. Irina Badrajan.

 

Cum recunoaştem persoanele depresive

Secretarul Asociaţiei Judeţene a Medicilor de Familie arată că simptomele caracteristice depresiei sunt pierderea sau scăderea accentuată a interesului, a plăcerii de a munci şi trăi - tristeţe, emoţie negativă, autoacuzare, culpabilitate, deznădejde, lipsa speranţei, temere, nelinişte, descurajare, gol în suflet - la care se adaugă oboseală, lipsa de energie, mai ales matinală, insomnie, pierderea încrederii în sine, lipsa poftei de mâncare, scădere marcată în greutate, instabilitate şi slabă concentrare, tulburări de sexualitate, idei de sinucidere, refugiere în boală, idei fixe.

Depresivul are şi un aspect caracteristic: privirea şi mimica feţei trădează tristeţea, mişcările sunt lente, vorbirea înceată, tablou care este completat cu lentoare psihică, reacţii fizice lente şi indiferenţă vizavi de diverse situaţii. În plus, depresivul are multiple acuze, este un perpetuu suferind, o persoană incapabilă să găsească o soluţie chiar şi la problemele cele mai simple.

 

În ce constă tratamentul depresiei

Conform medicului, tratamentul depresiei constă în administrarea de antidepresive şi măsuri de supraveghere şi consiliere. Acest tratament necesită foarte multă disponibilitate afectivă faţă de bolnav din cauza faptului că, adesea, pacientul este puţin dispus să recunoască natura psihică a suferinţei sale. El nu manifestă nici dorinţa de a fi vindecat, ba chiar devine rezistent, refuzând cooperarea.

„La ora actuală există o paletă extrem de variată de medicamente antidepresive cu bune rezultate practice, în măsura în care sunt folosite cu profesionalism. Totuşi, terapia depresiei comportă şi alte metode cum ar fi râsul, ca parte a gândirii pozitive, care stimulează creierul şi îl protejează de stres. Foarte important este şi tratamentul psihologic, prin care bolnavul ajunge să-şi înţeleagă suferinţa, să depăşească momentele critice şi să recapete încrederea în sine, dar şi somnul, ca mecanism de apărare. Restabilirea somnului, mai ales prin mijloace naturale, reprezintă chiar o urgenţă în tratamentul depresiei”, completează dr. Irina Badrajan, cu precizarea că rezolvarea formelor uşoare şi medii ale depresiei ţine de competenţa medicului de familie, în timp ce rezolvarea formelor severe este de competenţa specialistului psihiatru, care ar trebui să colaboreze strâns cu medicul de familie.

 

90% dintre sinucideri au ca motiv tulburările psihice

Un raport al Parlamentului European privind sănătatea mentală în UE arată că până în 2020 depresia va deveni cea mai obişnuită boală în lumea civilizată. Documentul atrage atenţia că, în contextul crizei economice, în care numărul şomerilor este în creştere, acele categorii vulnerabile şi marginalizate, cum sunt şomerii şi emigranţii, dar şi persoanele cu handicap sau oamenii care au suferit abuzuri sunt predispuşi într-o măsură mai mare la depresie.

Raportul subliniază că depresia este una din cele mai întâlnite tulburări, care afectează una din şase femei.

Statisticile prezentate în document arată că în fiecare an, în Uniunea Europeană, se sinucid 59.000 de persoane, iar 90% dintre sinucideri au ca motiv tulburările psihice.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Depresia, una dintre tulburările afective cel mai des întâlnite la suceveni.

Comentarii