Briele.ro - Magazin online de jucarii de lemn
Briele.ro - Magazin online de jucarii de lemn
Briele.ro - Magazin online de jucarii de lemn
 
marţi, 19 mai 2009 - Anul XIV, nr. 114 (4100)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9447 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3575 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava

Premieră

Buncărul antiatomic de sub “Bucovina-Severin” îşi dezvăluie secretele

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO
Buncărul construit sub hotelul Bucovina-Severin în 1974, care a funcţionat ca centru de comandă pentru oraşul Suceava în caz de dezastre până în decembrie 2008, a trecut în conservare. Centrul de comandă a fost desfiinţat, la finalizarea unui litigiu între Primăria Suceava şi familia lui Severin Tcaciuc, câştigat de aceasta din urmă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Litigiul a avut ca obiect refuzul municipalităţii de a mai plăti chirie pentru buncăr.

 

Sub hotelul Bucovina, la patru metri sub pământ, între pereţi groşi de beton armat au mai rămas o uniformă de căpitan de apărare civilă, un pat de campanie, cu o pătură şi o pernă, câteva hărţi de apărare ale unor obiective industriale- abatorul Burdujeni, CET, FACOS etc, urmele unui generator de curent, ale centralei telefonice, ventilatoarelor şi aparatelor de aer condiţionat şi, încă bine mascată, poarta de intrare într-un tunel care iese între Biblioteca Sbierea şi hotel.

Inginerul constructor care a dirijat construcţia hotelului Bucovina, Aurel Moldovanu, ne-a declarat că lucrările au început în 1970, finanţate de Ministerul Turismului de la acea vreme.

„Adăpostul de sub hotel este o construcţie pentru funcţiune specială, la o adâncime de patru metri şi cu o suprafaţă de circa 200-300 de metri pătraţi. A fost gândită ca post de comandă, deci avea mult mai multe dotări decât un adăpost obişnuit de apărare locală antiaeriană. Gradul de rezistenţă la cutremur este mare, este una din cele mai rezistente construcţii din Suceava. La un seism de 7-8 grade pe scara Richter s-ar răsturna, nu s-ar prăbuşi”, ne-a spus inginerul Moldovanu, fost director al Trustului de Construcţii Montaj în perioada ridicării hotelului.

El şi-a mai amintit, zâmbind, că ministrul Turismului din anii 70, care se numea Cozma, a promis echipei de ingineri care a efectuat lucrarea că, dacă termină la timp, va pleca într-o excursie în Italia.

“Era vorba despre o construcţie strategică pe vremea comuniştilor, evident că am terminat la timp şi am tremurat până am văzut-o gata, dar în Italia nu ne-a mai dus nimeni. Nici noi n-am mai spus nimic, eram bucuroşi că am scăpat de asta”, a mai spus inginerul.

 

Centrul de comandă de sub hotel a fost funcţional 17 ani

De la unul dintre proiectanţi am aflat că buncărul a fost prevăzut şi cu canale de refugiu, în caz de pericol. Acest lucru ne-a fost confirmat şi de fostul şef de Stat Major al oraşului, căpitan (r) Ion Romaş. “Sub hotel a fost punctul de comandă al Serviciului pentru situaţii de urgenţă al municipiului Suceava. Sub hotel adăpostul avea 235 de metri pătraţi funcţionali, mai avea un refugiu, iar la 12 metri de clădire este un tunel de fugă ce iese spre parc, între bibliotecă şi hotel. În adăpost era un birou unde stătea şeful cel mare, iar alături lucra şeful de Stat Major, cu comisiile. Era foarte bine amenajat şi aplicaţii se făceau şi la două noaptea. 17 ani acest centru a fost funcţional”, ne-a spus fostul ofiţer.

Conform căpitanului Romaş, adăpostul a fost construit la solicitarea expresă a generalului Geoană, tatăl actualului preşedinte PSD, Mircea Geoană. Deşi iniţial s-a stabilit ca tunelul de salvare să iasă în Parcul Central, ulterior s-a optat pentru varianta mai scurtă. Normativele prevăd ca lungimea unui astfel de canal subteran să fie de 1/3 din înălţimea clădirii de sub care pleacă, dar pentru că structura hotelului nu permite prăbuşirea, ci doar răsturnarea în faţă s-a considerat că este suficient de sigur şi cu ieşire în lateral pentru că eventualele ruine oricum nu ar acoperi calea de salvare. Înălţimea tunelului este de 1,20 m, iar capacul de la ieşire se poate deschide numai din interior, datorită unui sistem special de prindere, cu clame.

 

În adăpost mai sunt încă liste cu persoanele de contact în caz de dezastru

La hotel, administratorul hotelului, Cristian Tcaciuc şi unul dintre avocaţii familiei, Dragoş Cremene, acceptă să vizităm buncărul, să fotografiem şi să filmăm.

“Este un spaţiu pe care noi nu-l folosim. Am propus primăriei să rămână aici cu centrul de comandă, suntem oricând dispuşi la o negociere a chiriei, cu o compensare cu taxele şi impozitele pe care le plătim noi la municipiu. Până acum au refuzat, au spus că vor construi alt centru”, ne-a declarat Cristian Tcaciuc.

Conform avocatului familiei, suma pe care o plăteşte hotelul anual la Primăria Suceava ca taxe şi impozite este de aproximativ 530 de milioane de lei vechi. Avocatul precizează că între fosta societate Bucovina Turism, din care făcea parte şi hotelul, şi primărie a existat contract de închiriere pentru adăpost şi înainte de privatizare, astfel încât vânzarea către Severin Tcaciuc nu a adus modificări, din acest punct de vedere.

După ce ne arată documentele referitoare la litigiul avut cu municipalitatea, Dragoş Cremene ne conduce în subteran. Din cele două căi de acces, prin spălătorie şi prin bucătărie, o alege pe cea de-a doua. După un labirint de culoare, ajungem la intrarea în adăpost. Cele două uşi care baricadau buncărul au fost luate de Apărarea Civilă anul trecut, când au eliberat spaţiul. După balamale şi tocuri se vede că au fost uşi zdravene. Avocatul spune că erau din fier masiv şi căptuşite cu plumb. În prima încăpere, pe o masă lungă mai sunt încă hărţi şi liste cu persoanele de contact, cu adrese, telefoane de acasă şi de la serviciu, în caz de urgenţă. Unii dintre cei de pe liste au trecut demult în lumea drepţilor.

 

Accesul în tunelul secret se face prin toaleta din buncăr

Pe o scândură rezemată de perete, o uniformă kaki, de căpitan. Alături, pe jos, un panou de marcaj a biroului de comandă. O altă încăpere a funcţionat probabil drept cameră de odihnă pentru că are un pat, acoperit cu o pătură militară. Perna neînfăţată este aruncată pe jos.

“Pe pereţi erau hărţi strategice, cu tot felul de beculeţe, dar pe astea le-au luat. Centrala telefonică, la fel, era din 1938. Sunt curios ce au făcut cu ea, când am intrat prima dată aici erau telefoane cu manivelă. Au mai fost medicamente, probabil pentru urgenţe. A mai rămas o sticlă de Rivanol”, spune avocatul.

La tunel se ajunge pe la toaletă. Între chiuvete şi WC, pe peretele din spate este o uşă pătrată din fier, cu un sistem de închidere asemănător celui de la submarin. Dragoş Cremene afirmă că la început uşa era foarte bine mascată de o placă, acum îndepărtată. Nici el, nici vreun alt reprezentant sau membru al familiei proprietarului nu s-au încumetat până acum să deschidă intrarea în tunel. Au auzit, din discuţii ale celor de la Apărare Civilă, că ieşirea este în parc, dar tot de la ei au aflat că din tunelul principal ar mai pleca unul, dar nu ştiu unde ajunge. “Ar fi comic să ajungă sub Parchet”, spune avocatul. Conform căpitanului Romaş, a doua ieşire este de fapt canalul de canalizare al buncărului, care iese în faţa hotelului.

 

Muzeu, săli de expoziţie sau de spectacole sau toate la un loc, potenţialele destinaţii ale buncărului antiatomic

Atât avocatul Cremene, cât şi Cristian Tcaciuc afirmă că, dacă primăria nu se arată interesată să revină la centrul de comandă de sub hotel, intenţionează să-l deschidă pentru turişti şi vizitatori, eventual să-l utilizeze ca un spaţiu expoziţional neconvenţional. Cu hărţile, uniforma militară, sticluţa de rivanol, cadavrul centralei telefonice şi puţină curăţenie, buncărul cu tunel subteran poate deveni un punct de atracţie nu numai pentru suceveni, cu atât mai mult cu cât ar fi prima construcţie de acest tip, din perioada comunistă, deschisă publicului larg. Cu bani puţini, aici s-ar putea amenaja un adevărat muzeu al comunismului. Pentru început, ar fi suficient să se întoarcă în locul în care au stat peste 30 de ani cele două maşini de scris din perioada interbelică, fişetul cu o parte dintre radiotelefoanele cu microfon, centrala de alarmare cu 20 de sirene, centrala telefonică pentru 20 de numere, măcar unul din cele 6 telefoane vechi cu coarbă, care au peste 100 de ani, antena fixă cu cablu şi unul din cele 16 aparate de climatizare, predate cu proces verbal, anul trecut, de Bucovina Severin, către actualul stat major pentru situaţii de urgenţă al oraşului. Din informaţiile noastre, primăria nu mai intenţionează să se întoarcă la Bucovina-Severin, motivul fiind, se pare, acela că noile normative prevăd ca pereţii de beton armat să aibă o grosime de 60 de cm, iar cei ai buncărului au doar 40 de cm.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Buncărul antiatomic de sub “Bucovina-Severin” îşi dezvăluie secretele.
 Vizualizări articol: 1928 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.38/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.4 din 26 voturi
Buncărul antiatomic de sub “Bucovina-Severin” îşi dezvăluie secretele4.4526

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   :)) trimis de
(19 mai 2009, 13:11:58
Interesant articolul!laughing

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei