Paşapoartele au suferit transformări esenţiale din momentul introducerii în circulaţie, acum 97 de ani. Dacă la începuturi, pe un paşaport puteau călători mai multe persoane, tendinţa actuală este de a aduce cât mai multe elemente de securitate într-un astfel de document, amprenta digitală urmând să fie folosită pentru fiecare persoană care doreşte să obţină paşaport.

 

Prima lege privind paşapoartele a fost promulgată pe 19 martie 1912, prin Înalt Decret Regal. La acea vreme, paşapoartele erau un fel de bilete de trecere a frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi pentru cetăţeni. De-a lungul timpului au fost introduse paşapoartele diplomatice (în anul 1920), paşapoartele colective şi paşapoartele de serviciu (în anul 1941).  Prin legiferarea celor trei tipuri de paşaport, s-a reuşit alinierea documentelor de călătorie româneşti la standardele documentelor de călătorie din alte ţări, respectiv recunoaşterea lor internaţională.

După 1990, românii, şi implicit sucevenii, au obţinut drepturi de circulaţie mai largi, dar unii dintre ei au abuzat, încălcând reglementările legale din ţările în care au călătorit, în vederea aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru ridicarea obligaţiilor obţinerii vizei de intrare în statele Uniunii Europene.

„O mai mare libertate de circulaţie au câştigat-o cetăţenii români prin emiterea la 29 noiembrie 2006 a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, prin care s-a hotărât ca, începând cu data de 1 ianuarie 2007, cartea de identitate valabilă să constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români să poată călători liber în statele membre ale Uniunii Europene, dată la care ţara noastră a aderat şi a devenit membră”, a explicat comisarul şef Dan Hoffman, şeful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Suceava.

 

Paşapoartele biometrice urmează a fi implementate şi în Suceava

După aproape 100 de ani de la apariţia primelor documente asimilate paşapoartelor, România, ca stat membru UE, a început să emită paşapoarte electronice.

„Elementul de noutate al paşaportului biometric este introducerea mediului electronic de stocare (cipul) care include datele personale existente în fila informatizată: nume, prenume, data naşterii, codul numeric personal, termenul de valabilitate a documentului, organul emitent, cetăţenia, precum şi imaginea facială şi impresiunile digitale a două degete pereche de la ambele mâini, cu excepţia minorilor cu vârsta sub 6 ani şi a persoanelor pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă. Faţă de paşapoartele actuale, care conţin 32 elemente de siguranţă, paşaportul electronic conţine 50 elemente de siguranţă, ceea ce arată că este un document bine realizat şi practic imposibil de falsificat”, a detaliat comisarul şef Dan Hoffman.

Valabilitatea paşaportului electronic este de 5 ani, iar pentru minori cu vârsta sub 6 ani, valabilitatea acestuia este de 3 ani. Termenul de eliberare este de 20 zile lucrătoare, iar taxa pentru paşaport se ridică la 266 de lei.

Aceste paşapoarte vor deveni obligatorii în perioada următoare, iar persoanele care trebuie să călătorească urgent în străinătate şi nu pot aştepta termenul de eliberare a unui paşaport simplu electronic, vor putea depune concomitent şi o cerere pentru eliberarea unui paşaport simplu temporar, a cărui valabilitate este de cel mult 6 luni, iar termenul de eliberare va fi de cel mult 3 zile lucrătoare, cu achitarea taxei suplimentare de 100 lei.

„Eliberarea paşaportului simplu temporar este condiţionată de depunerea unei cereri pentru eliberarea paşaportului simplu electronic. Cetăţenii care sunt titulari ai unui paşaport simplu temporar au obligaţia să-l  predea în momentul eliberării paşaportului electronic”, a completat şeful Serviciului Paşapoarte Suceava.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Paşapoartele, de la acte colective la documente cu amprentă digitală .

Comentarii