Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Suceava au finalizat zilele trecute cercetările începute în 2003 în dosarul decontărilor de aproape 1,5 miliarde de lei vechi a sutelor de curse fictive cu ambulanţele de la Vatra Dornei.

Nici unul dintre zecile de angajaţi ai Substaţiei de Ambulanţă de la Vatra Dornei şi medici de la spitalul din localitate, puşi iniţial sub învinuire, nu a fost dat pe mâna judecătorilor, procurorii considerând că faptele comise de aceştia nu pot fi încadrate ca infracţiune.

Totuşi, magistraţii PCA Suceava au decis aplicarea de sancţiuni cu caracter administrativ faţă de 15 dintre învinuiţi (toţi angajaţi ai Ambulanţei de la Vatra Dornei).

Cu excepţia Cristinei Tabarcea Moraru, medicul coordonator al Substaţiei de Ambulanţă, care a primit o amendă de 1000 de lei, restul angajaţilor (asistenţi medicali şi şoferi) au fost obligaţi de procurori la plata unei sancţiuni de 300 de lei.

Argumentele care au stat la baza deciziei de scoatere de sub urmărire penală a zecilor de învinuiţi din acest dosar complex, acuzaţi de fals intelectual, neglijenţă în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost prezentate, ieri, printr-un comunicat al Biroului de Presă al PCA Suceava.

 

Sute de pacienţi fictivi şi boli inventate 

Scandalul curselor fictive cu ambulanţe a izbucnit în 2003, după ce, în urma unui control efectuat de reprezentanţi ai Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, s-au constatat nereguli grave în activitatea desfăşurată de personalul Substaţiei de Ambulanţă Vatra Dornei, în cursul anului 2002.

S-a descoperit atunci că, atât medicul coordonator, cât şi personalul medical, au raportat spre decontare către C.A.S. Suceava un număr de 1030 solicitări de asistenţă medicală prespitalicească, nejustificate şi neefectuate.

Organele de control aveau să descopere, de exemplu, că în peste 650 de fişe de solicitare s-a acordat asistenţă medicală în regim de urgenţă unor persoane care în realitate nu existau, acestea nefiind identificate în baza de date a  Formaţiunii de Evidenţă Informatizată a Persoanei din cadrul Poliţiei Municipiului Vatra Dornei.

Alte câteva sute de persoane, ale căror nume apăreau pe fişele de solicitare, au declarat în urma verificărilor că nu au solicitat în acel an ambulanţa.

În urma verificărilor, organele de control au stabilit că mai bine de jumătate dintre bolnavii menţionaţi în fişele de solicitare erau angajaţi sau foşti angajaţi la Compania Naţională a Uraniului Crucea, unde şefa ambulanţierilor dorneni, Cristina Tabarcea Moraru, a fost medic de întreprindere, dispunând astfel de datele lor de identificare (nume, prenume, CNP).

Comisia de control a C.A.S. Suceava  a verificat în teren, la acea vreme, realitatea solicitărilor cu „rezolvare la domiciliu” de către medicul coordonator.

Într-un număr de trei cazuri selectate aleatoriu, s-a constatat că persoanele respective nu au solicitat în anul 2002 ambulanţa şi nici nu au suferit de bolile consemnate ca diagnostic pe fişă.

Şoferii de pe ambulanţe au intrat şi ei în horă, aceştia fiind acuzaţi că au întocmit în fals foile de parcurs aferente fişelor de solicitare măsluite, raportând astfel, în mod nejustificat, spre decontare un număr de 158.729 kilometri, pentru care a fost consumată cantitatea de 18.262,06 litri combustibil.

 

Obligaţi la falsuri, din cauza sărăciei din sistem

În luarea deciziei de scoatere de sub urmărire penală a tuturor învinuiţilor din acest dosar, procurorii PCA Suceava au luat în calcul faptul că, prin falsificarea fişelor de solicitare şi a foilor de parcurs aferente, angajaţii Substaţiei de Ambulanţă Vatra Dornei au urmărit decontarea unor transporturi medicale efectuate în interesul unităţii spitaliceşti şi nu însuşirea de combustibili din gestiune sau decontarea unor curse făcute în interes personal sau în interesul altor persoane.

Pentru că le era interzis, de exemplu, să transporte cu ambulanţa pacienţi care se externau din spital, dar au existat cazuri în care bolnavi muribunzi, cu paralizii sau cu aparate gipsate, nu aveau cu ce să fie transportaţi, ambulanţierii au fost nevoiţi să completeze înscrisurile cu date nereale, pentru a justifica transportul efectuat cu ambulanţele şi consumul de combustibil.

În apărarea acuzaţiilor ce li s-au adus, angajaţii Substaţiei de la Vatra Dornei au declarat că au fost nevoiţi să falsifice documentele şi din cauza sumelor mici de bani alocate pentru întreţinerea parcului auto de către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava.

„Au procedat la falsificarea înscrisurilor pentru a acoperi cheltuielile făcute cu achiziţionarea de piese de schimb sau cu efectuarea reviziilor necesare, cheltuielile fiind de cele mai multe ori achitate din banii proprii”, concluzionează procurorii PCA Suceava în ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală.

 

„Faptele comise de învinuiţi nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni”

Falsurile, au concluzionat procurorii care s-au ocupat de caz, au mai fost făcute şi pentru a justifica consumul de combustibil pentru alte servicii efectuate în regim de urgenţă şi în legătură cu activitatea medicală, cum ar fi asigurarea deplasării personalului medical de la laboratorul de analize la sediul secţiei de boli infecţioase şi contagioase din cadrul spitalului, pentru recoltarea probelor de sânge (curse care se efectuau zilnic, dar şi de mai multe ori pe zi, în funcţie de urgenţele intervenite), transportarea bolnavilor de la secţiile unde erau internaţi la alte secţii din spital sau la policlinică pentru efectuarea de examene paraclinice (ecografii, radiografii).

Anchetatorii spun că nu toate cele 1030 fişe de solicitare au fost întocmite în fals, în unele cazuri fiind vorba doar de completarea incompletă sau eronată a datelor de identificare ale pacienţilor, domiciliul acestora, ora şi ziua solicitării de acordare a asistenţei medicale, cât şi distanţele parcurse.

În apărarea lor, învinuiţii au dat vina şi pe sistemul solicitant în care îşi desfăşoară activitatea, precizând că au fost numeroase situaţii în care, din motive obiective, pur şi simplu nu s-au putut respecta etapele  complectării documentelor justificative ce urmau să fie date spre decontare C.A.S. Suceava.

„Considerăm că faptele comise de învinuiţi nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, prin săvârşirea lor aducându-se o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală. Având în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările concrete în care faptele au fost comise, dar şi persoana învinuiţilor, care nu au mai comis fapte de natură penală, apreciem că pentru îndreptarea acestora este suficientă aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă”, au concluzionat anchetatorii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Dosarul curselor fictive cu ambulanţe, finalizat după aproape cinci ani.

Comentarii