Osemintele umane descoperite cu zece zile în urmă pe raza comunei Vadu Moldovei, cu prilejul efectuării unui şanţ pentru conducta de aducţiune a apei spre satul Ganea, certifică existenţa unei necropole medievale.

Deşi informaţiile vehiculate iniţial, având ca sursă organele de poliţie locale, care, în urma sesizării, au continuat săpăturile scoţând la suprafaţă fragmentele câtorva schelete umane, pomeneau de „tineri soldaţi, morţi în timpul războiului” (?) în urmă cu „150-200 de ani”, deplasarea la faţa locului a arheologului Florin Hău, de la Complexul Muzeal Bucovina (CMB), şi a reprezentantului Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Suceava, Viorel Blănaru, a clarificat lucrurile.

Estimări grăbite

Încă înainte de deplasarea celor doi la locul descoperirii, arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a calificat estimările grăbite ale poliţiştilor ca fiind nefundamentate.

Ea a accentuat asupra faptului că ar fi fost benefică, dintru-început, prezenţa unui arheolog, care era îndrituit să-şi expună părerea şi a respins argumentat supoziţia că este vorba de militari morţi în război, în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate.

Paraschiva -Victoria Batariuc a precizat că osemintele umane pot arăta la fel, „fie că sunt din neolitic, sau de acum 20 de ani” şi a afirmat că „este puţin probabil ca scheletele să aparţină unor militari”, întrucât nu s-a semnalat existenţa unor obiecte specifice (nasturi, paftale...) şi lipseşte znak-ul, plăcuţa din metal cu numărul matricol, care a fost introdusă în armată după Regulamentul Organic.

Veche vatră de locuire

Florin Hău a declarat că a cercetat şanţul pe întreaga lungime de cca. 200 de metri insistând în zona de intersecţie cu locul de înhumare, loc care este poziţionat la cca. 150 de metri sud-vest de cimitirul şi biserica satului Ciumuleşti.

Cercetările au semnalat, la un nivel de adâncime de cca. 60 de cm în sol, prezenţa mai multor cioburi ceramice, fragmente de lipitură de chirpici, precum şi o aglomerare de oase de animale, care indică existenţa unei locuinţe şi a unei gropi de provizii sau de gunoi.

„Nimic spectaculos”, a precizat el cu privire la aceste urme, care însă „scot în evidenţă vechea vatră de locuire din Ciumuleşti”.

Necropola medievală

Fragmentele de ceramică se încadrează în orizonturile cronologice de la începutul sec. al XIV-lea, mijlocul sec. al XV-lea. „Acestea sunt indiciile - a subliniat Florin Hău -  pe seama cărora am dedus că săpătura modernă a intersectat un segment de necropolă medievală”.

„Conform legii - a adăugat el - vorbim de patrimoniu arheologic reperat întâmplător”.

În prezent lucrările efectuate pentru conducta de aducţiune a apei au fost sistate. Florin Hău a întocmit un raport de specialitate, care cuprinde datele de poziţionare topografică şi are anexate o serie de fotografii, raport pe care l-a înaintat DJCCPCN Suceava, pentru ca aceasta „să procedeze la delimitarea unei zone provizorii de protecţie”, urmând ca, în primăvara anului viitor, specialiştii CMB să continue cercetarea în teren şi să delimiteze exact locaţia sitului arheologic al aşezării medievale.

Fragmentele ceramice descoperite au fost aduse la instituţia muzeală suceveană.
Cât priveşte osemintele umane, acestea au fost preluate şi depozitate temporar la postul local de poliţie, urmând să fie reînhumate, cu sprijinul parohiei locale, în cimitirul din Ciumuleşti. Asupra lor s-a pronunţat deja un criminalist, care le-a apreciat vechimea ca înscriindu-se în acelaşi orizont de timp cu fragmentele ceramice medievale.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Necropola medievală de la Ciumuleşti.

Comentarii