Spitalul Judeţean Suceava a funcţionat un an de zile fără unul dintre cele mai importante servicii, cel de monitorizare a infecţiilor nozocomiale (dobândite în timpul internării), activitatea acestuia fiind reluată în această săptămână, după un control al Autorităţii de Sănătate Publică.

Unitatea a renunţat să mai angajeze un medic epidemiolog care să se ocupe de combaterea şi prevenirea îmbolnăvirilor provocate de germenii contactaţi în timpul internării în anul 2006, după ce singurul doctor, Valerian Moraru, a părăsit acest serviciu pe motiv de  incompatibilitate cu funcţia publică deţinută în cadrul Autorităţii de Sănătate Publică.

Spitalul şi-a revizuit subit poziţia, în cursul acestei săptămâni, ca urmare a unui control întreprins de Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică. La presiunea comisiei venite în verificări, conducerea unităţii a încheiat de urgenţă un contract cu un specialist în epidemiologie, dr. Liliana Bogus, medic care a lucrat în fosta structură a SANEPID, iar actualmente se află la pensie.

Dr. Bogus va prelua conducerea serviciului de supraveghere a infecţiilor nozocomiale a spitalului unde, după cum cer normele în vigoare, va colabora cu alţi doi medici, un internist şi un chirurg.

Nefuncţionarea serviciului, alte economii la buget

Vizavi de acest subiect, directorul adjunct medical al Spitalului Judeţean Suceava, doctorul Doina Ganea Motan, a susţinut că angajarea unui alt medic epidemiolog care să supravegheze infecţiile nozocomiale după plecarea, anul trecut, a lui Valerian Moraru, a fost dificilă din cauza crizei de specialişti în domeniu.

Sursa citată a precizat că nu mai existau condiţii legale de responsabilizare a doctorului Moraru din cauza incompatibilităţii de funcţii, dar acesta a continuat să ofere spitalului consultanţă, prin prisma atribuţiilor deţinute în cadrul Compartimentului de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile de la Autoritatea de Sănătate Publică.

Coordonarea “de la distanţă” a serviciului de combatere şi prevenire a infecţiilor nozocomiale din cadrul spitalului a avut însă un nivel de eficienţă zero, arată datele statistice.

Importanţa acestui serviciu la care conducerea spitalului a renunţat atât de uşor, făcând astfel şi câteva economii la buget, reiese din cifrele contabilizate de ASP Suceava.

Astfel, dacă în 2005, la Spitalul Judeţean, au fost depistate 41 de cazuri în care pacienţii au contactat diverşi microbi în timpul internării, iar anul trecut 33, în 2007 numărul lor a fost de numai 3. Aşadar, serviciul de monitorizare a cazurilor în care bolnavii din unitate se aleg cu o altă boală care le complică viaţa a funcţionat în ultimul an doar teoretic în condiţiile în care nu dispunea de personal specializat.

Un Ordin al Ministerului Sănătăţii stipulează faptul că în componenţa unui asemenea compartiment ar trebui să se afle un medic epidemiolog sau microbiolog, un specialist în chirurgie şi un altul de medicină internă, un farmacist, doi asistenţi medicali şi o persoană din serviciul administrativ.

Ori, la Spitalul Judeţean, din 2006, serviciul nu a dispus decât de un asistent medical care nu avea competenţa necesară pentru a desfăşura singur o asemenea activitate. Inutilitatea lui s-a regăsit şi în cifrele contabilizate de ASP, care nu reflectă o muncă profesionistă susţinută. „Nu a existat o preocupare pentru depistarea infecţiilor nozocomiale, declararea lor, identificarea factorilor de risc şi luarea de măsuri care să ducă la scăderea riscului de apariţie a acestor infecţii”, a confirmat, ieri, directorul executiv al Autorităţii de Sănătate Publică Suceava, doctorul Odette Nicolae, subliniind că, deşi fenomenul există la Spitalul Judeţean, datele nu arată clar care este amploarea lui de vreme ce nu poate fi vorba de un sistem real de raportare. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Dăscăliuc a lăsat microbii să zburde prin spital un an de zile.

Comentarii