Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoNou renovata Sală de arte “Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” a găzduit vineri, după-amiază, festivitatea celei de-a XIII-a ediţii de acordare a Premiilor Fundaţiei Culturale a Bucovinei.
Avându-l ca prezentator şi moderator pe poetul Ion Cozmei, manifestarea s-a desfăşurat într-un cadru marcat de distincţia participanţilor. Preşedintele fundaţiei şi preşedintele juriului acestei ediţii, Dumitru Cucu, a dat citire procesului verbal de jurizare, pe care şi-au pus semnătura, ca membri, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Ion Beldeanu, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, criticul şi istoricul literar ieşean Ioan Holban, publicistul şi directorul cotidianului „Crai Nou”, Dumitru Teodorescu, poetul Ion Cozmei şi prof. univ. dr. Vasile Păvăleanu, anunţând astfel premianţii ediţiei din acest an.
In memoriam Emil Satco şi Mircea Motrici
Analizând valoarea volumelor de literatură, teorie şi istorie literară, precum şi memoriile de activitate depuse de muzicieni şi artişti plastici, care atestă activitatea de creaţie din anul 2006, juriul a decis acordarea următoarelor premii:
Premiul de Excelenţă, post mortem, scriitorului Emil Satco, pentru realizarea celor două volume ale „Enciclopediei Bucovinei”, vastă galerie de portrete morale şi profesionale a personalităţilor care au marcat viaţa spirituală a zonei, a „miraculosului, fabulosului spaţiu mirific al Bucovinei”, cum scria el într-una din prezentările sale autobiografice; Premiul Omnia, post mortem, scriitorului şi publicistului Mircea Motrici, pentru contribuţia sa excepţională la promovarea valorilor cultural-spirituale ale bucovinenilor, în calitatea sa de corespondent al postului Radio România Internaţional, dar şi pentru scrierile sale, cu precădere, aşa cum a subliniat scriitorul Ion Beldeanu într-un scurt laudatio, pentru cele 8 volume din colecţia „Restituiri - Dionisie Udişteanu”.
Un nonconformist şi o debutantă
Premiul Free a fost acordat, deopotrivă, scriitorului Ştefan Stroe, pentru ciclul de epigrame publicate cu consecvenţă în cotidianul „Crai Nou”, şi nonconformistului poet Mihai Grigore, care îşi tipăreşte şi îşi vinde singur fascicolele poetice pe stradă. Premiul pentru poezie a revenit în acest an poetei Viorica Petrovici, pentru volumul „Oglinda fractală”, publicat la Editura „Axa” din Botoşani. Premiul pentru proză a răsplătit truda unui „prozator original şi modern”, Constantin Blănaru, pentru volumul „Ucenicul vinului”, „o carte de excepţie”, cum a apreciat-o Ion Beldeanu.
Premiul pentru debut în volum a fost acordat tinerei Andreea Cristina Novac, pentru cartea de versuri „Cântece din lumea a doua”, apărută la editura Fundaţiei Culturale Cancicov din Bacău, iar Premiul pentru cercetarea creaţiei lui Mihai Eminescu, a fost decernat lui Dorel Fânaru, pentru volumul „Ars poetica eminesciană”, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.
Un premiu şi doi „vinovaţi”
Premiul pentru teorie literară a fost atribuit Danielei Petroşel, pentru cartea „Retorica parodiei”, Editura „Ideea europeană”, Bucureşti, iar Premiul pentru istoria culturii, Ioanei Rostoş, pentru volumul în limba germană dedicat perioadei cernăuţene de creaţie a lui Alfred Margul Sperber, volum apărut la Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”. Premiul pentru istoria literaturii, s-a împărţit frăţeşte între Adrian Cocârţă şi Nicolae Cârlan (un premiu pentru care Adrian Cocârţă l-a făcut „vinovat” pe istoricul literar sucevean) pentru volumul „V. Gh. Popa - Nicolae Labiş folclorist”, lucrare care valorifică un manuscris din „Galeria Oamenilor de Seamă” din Fălticeni, o carte, aşa cum a remarcat Mihai Iacobescu, „fără de care nu s-ar putea scrie o monografie completă a operei lui Nicolae Labiş”.
Premiu pentru un preot-cărturar
Premiul pentru publicistică literară a fost acordat „unei reprezentante a tinerei generaţii de scriitori din Bucovina”, cum a prezentat-o Dumitru Teodorescu, Niadi Cernica, „pentru prezenţa sa constantă în reviste, cu contribuţii valoroase”.
Juriul a acordat Premiul pentru istoria arhetipurilor culturale preotului-cărturar Nicolae CJ. Bucoveanu, pentru volumul „Învierea şi reînvierea în riturile, credinţele şi obiceiurile românilor”, Editura „Lidana” Suceava, o carte, cum a spus autorul, „nu de teologie, ci de sondare a trecutului mitic”.
Premiul pentru carte de publicistică a fost atribuit atât dr-lui Ioan Ieţcu, pentru volumul „Elogiu mâinilor”, Editura „Muşatinii”, cât şi lui Cezar Straton, „un personaj necesar şi polivalent al culturii sucevene”, cum l-a apreciat poetul Ion Cozmei, pentru volumul „Ecologia iubirii”, Editura T, Iaşi.
Pictorul şi graficianul Radu Bercea
Premiul pentru creaţie muzicală a fost acordat, aşa cum a subliniat prezentatorul, „unui octogenar care şi-a dedicat toată viaţa culturii muzicale”, Mihail Petrescu, pentru primul volum cu melodii pentru preşcolari şi şcolari intitulat „Universul copiilor”, iar Premiul pentru artă plastică, pictorului şi graficianului humorean Radu Bercea, pentru neostenita sa activitate expoziţională.
O manifestare căreia Ştefan Stroe i-a adăugat şi un strop de umor, mulţumind pentru premiu cu o epigramă care-l viza direct pe confratele de gen, Ion Cozmei, care a făcut parte din juriu: „E de moment şi cu temei, / Pentru că, ferit-a sfântul, / Nu s-a cutremurat pământul, / Când a votat Ion Cozmei”.
Fundaţia Culturală a Bucovinei, prestigioasă instituţie de spiritualitate bucovineană, care-şi asumă anual rolul, prin intermediul unor jurii care reunesc personalităţii ale vieţii culturale şi ştiinţifice, de a selecta şi premia producţiile artistice (beletristice, de cercetare, teorie şi istorie literară, muzicale şi plastice) care definesc perimetrul bucovinean, îşi continuă astfel actul de mecenat într-u aprecierea, susţinerea şi încurajarea celor care, prin creaţie şi cercetare, îmbogăţesc zestrea spirituală a zonei.
