Nostalgie de toamnă

Atenţie! Către toţi tinerii suceveni. Ştire de ultimă oră !!! A apărut nostalgia de toamnă!

A venit toamna din nou şi odată cu ea, şi nostalgia. Ce este nostalgia ? Este un sentiment de tristeţe, de melancolie şi regret uneori, ce îi cuprinde pe toţi în această perioadă, dar care îşi pune amprenta în special asupra tinerilor. De ce ? Nu se poate şti. E inexplicabil cum poţi deveni din foarte vesel, foarte trist într-un timp extrem de scurt. Ce simţi ? E ceva greu de spus. Depinde de fiecare şi de felul lui de a percepe ceea ce vede şi ce aude.

Putem asemăna această nostalgie cu o răceală specifică toamnei. Are simptome uşoare ce nu sunt băgate în seama, dar efectele apar imediat. Care sunt acestea ? Ei bine,  să zicem că te concentrezi greu, începi să te dezorientezi şi tot ce îţi trece prin minte este trist. Dar, la fel ca şi răceala, trece repede. Un medicament ? Există ! Bucură-te de fiecare lucru pe care îl faci, oricât de nesemnificativ ar fi el. Un  peisaj care îţi place, o carte sau o piesă bună ar fi câteva remedii împotriva nostalgiei. În doze mari, acest "medicament" face minuni.

Afară cad frunze, pleacă pasările, se face tot mai frig. Devenim fragili chiar şi noi, la orice atingere a sufletului. Dar numai natura piere... Şi de ce să zicem că piere, când de fapt adoarme. O plimbare seara într-un parc sau un ceai cu prietenii într-un local plăcut si călduros e tot ceea ce ai nevoie ca să ştergi orice urmă de nostalgie. Dar nu uita de "medicamentul" recomandat puţin mai sus. Nu o să găseşti nici un medic care să ţi-l prescrie.

Nu daţi vina pe nostalgia de toamnă, deoarece nu petrece mult timp în compania noastră, depinde de felul în care ştiţi să o alungaţi.  Mai este puţin până vine iarna şi, odată cu ea, nostalgia se poate accentua sau poate dispărea definitiv. În caz că nu veţi reuşi să o alungaţi voi reveni cu alt "medicament" menit să vă readucă fericirea în suflet, fericirea mult dorită pe care o veţi avea şi veţi vrea să o împărtăşiţi probabil şi cu ceilalţi.

Ce este nostalgia ? Eu cred că e o iluzie, o frunză legănată de vânt care se aşează în suflet şi se vede pe chip. Nu vă lăsaţi copleşiţi de ea!