Toţi avem la un moment dat un acelaşi gând: Pentru ce să ne zbatem, dacă nu se întâmplă nimic? Pentru ce să scriem sau să vorbim, dacă nu se schimbă ceva ? Schimbarea nu vine într-un mod miraculos, nu poţi cere ploii mai multă ploaie sau soarelui mai mult soare, lucrurile vin de la sine: încet, încet...dar sigur!
Vorbeam astăzi cu un prieten deosebit şi se întreba acelaşi lucru: pentru ce ? Hai să ne gândim dacă într-o cameră sau lume, ce vreţi voi, nu ar fi decât întuneric...oamenii nu ar şti ce înseamnă lumina, dar tu ştii ! Ai învăţat-o, ai descoperit-o...Nu poţi de unul singur să luminezi întreaga încăpere sau toate colţurile lumii, dar aprinzând acel băţ, arătând acea lumină...câţiva o vor cunoaşte, o vor simţi, o vor înţelege şi o vor duce mai departe în cameră, încetul cu încetul, pentru că stă în natura umană să se sperie de un lucru necunoscut, o altă mentalitate, un alt stil de a trăi…Dar dacă tu trăieşti în ignoranţă, în laşitate, în negativism, spunându-ţi: “degeaba, degeaba am descoperit eu lumina, că oricum nu se va schimba nimic." Surpriză! Din momentul în care le arăţi celor din jur ce tu ai descoperit, deja ai schimbat ceva...ei cunosc ce înseamnă lumina, cum arată o cameră, cum arăţi tu…dacă nu vei aprinde însă acea flacără, atunci degeaba ai descoperit-o tu, pentru că nimeni, niciodată nu va şti decât de întuneric, inclusiv tu vei uita de existenţa acelei lumini!
Fii tu omul pe care vrei să îl ai în faţa ochilor şi cineva va învăţa din comportamentul tău; fii tu cel ce învaţă de la tine şi de la cel ce îţi greşeşte, ca să nu-i repeţi greşeala; respectă-i pe toţi cei care îţi greşesc pentru că şi tu greşeşti la rândul tău şi, momentan nimeni nu-i perfect dar tindem ce-i drept la perfecţiunea altora. Mai întâi fii tu perfect, perfecţiunea văzută de tine, nu impusă de percepţiile celorlalţi!
Aa...şi amintiţi-vă mereu, cum voi nu vreţi să fiţi marionete şi să vi se impună un punct de vedere, nu faceţi aceeaşi greşeală: nu judecaţi prin propriile percepţii ce sunt general valabile doar în universul vostru!
Şi eu mai am de învăţat…şi mă bucur…şi trăiesc!
Simona VOIAŞCIUC
(10 aug 2011, 19:32:08