Deși sunt dezamăgită de guvernarea actuală, urmăresc zilnic spectacolul politic de pe meleagurile noastre. Unii spun ca nu-i interesează politica, alţii preferă să adopte statutul Elveţiei, însă eu realizez că până la urmă politica ne influenţează viaţa, că din păcate de cei de la putere depinde prosperitatea noastră, libertatea si succesul nostru.
Mă îngrozeşte faptul că suntem conduşi de un “căpitan de nava”, că avem parte de o guvernare haotică, o guvernare care funcţionează după principiul clientelismului, incompetenţei, corupţiei şi a nepotismului.
De doi ani de zile, cei de la conducere ne tot vorbesc de criza financiară, însă nimeni nu a reuşit să o definească, să ne spună ce a provocat-o şi de ce suntem în situaţia asta. S-au folosit de criză pentru a-şi ascunde incompetenţa politică, nepriceperea în domeniu şi mai ales adevăratele lor interese.
Nu avem un partid “curat”, un om politic necompromis (spun om politic pentru că în România nu există politicieni ci doar oameni cu diferite interese care pretind că fac politică), prin urmare, nu mai există alternative… totul se îndreaptă spre un imens eşec, eşec care va duce la dispariţia democraţiei (dacă ea există).
Suntem cetăţenii unei ţări în care ambasadori sunt ziariştii care laudă puterea, în care Parchetul primeşte “ordine de sus” cu privire la dosarele care trebuie cercetate, trăim în ţara în care al treilea om în stat falsifică rezultatul unui vot important şi nu păţeşte nimic. Totul se întâmplă în faţa noastră! Ei ne demonstrează în fiecare zi că România se află în CRIZĂ însă nu realizează că principala problemă a societăţii româneşti este criza morală. Dar, românul se scuză repede şi uită uşor fără să îşi dea seama că e spectatorul celui mai prost film românesc, un film care se apropie de final şi din păcate va fi un final tragic pentru noi, cei care am plătit biletele pentru vizionarea acestui film!
Nu credeţi că ne-a luat prea mult timp pentru a ne da seama că “raţiunea” ne-a condus treptat către un devotament fata de NIMIC?
Asta e ce am semănat, asta e ce adunăm acum! Am crezut în promisiuni prosteşti, ne-am lăsat cumpăraţi de două pungi de făină şi trei găleţi…iar acum cerem ajutor…nu e oare prea târziu? Dacă ne-au prostit o dată, să le fie ruşine, dar dacă ne-au prostit de două ori să ne fie nouă ruşine ! DA, noua, poporului!
Oana NETBAI,
Universitatea Ștefan cel Mare
(23 feb 2011, 14:30:42