Gabriel MANȚĂ

Serios, dacă se refăcea tragerea la sorți pentru optimile Ligii Campionilor pentru a cădea Ronaldo cu Messi, se putea spune, și suna credibil, că UEFA urmărea să stoarcă și ultimul bănuț din rivalitatea asta. Dar nu, a fost tocmai pe dos, re-tragerea la sorți ne-a privat fix de acest duel. Nu știu dumneavoastră, dar mie mi-a părut atât de rău, că am scăpat o înjurătură... Am primit la schimb un duel club-jucător, cam tras de păr: Real Madrid versus Sergio Ramos via PSG. Amuzant este faptul că pacientul Ramos a luat meciul în serios, cică va da totul pentru noua echipă! El, care a bifat un singur meci pentru parizieni până în decembrie, meci cu care e foarte posibil să rămână în 2021, fiindcă PSG mai are două întâlniri anul ăsta, dintre care una în Cupa Franței cu... Feignies Aulnoye, în care va alinia echipa a treia, împănată cu juniori. Totuși, asta e o presiune pe care o pune Ramos asupra băncii tehnice, omul nici nu concepe să nu joace pe Bernabeu, și mă gândesc că nu se va mulțumi cu 5 minute pe final. Mai vedem ce va fi până în februarie, câte meciuri va bifa până atunci Ramos. Dincolo de perspectiva asta personală asupra întâlnirii, PSG a picat prost, dar este consecința locului 2 din grupă. Nu putea avea norocul lui Chelsea, adică să se împerecheze cu Lille, că în faza asta nu se văd la față echipele din aceeași țară. Iată, asta era prima regulă a tragerii la sorți, primul filtru. Celălalt era ”fără echipe care au jucat în aceeași grupă”. Și gata. Treaba trebuia să meargă ca unsă, un profesor de informatică ar putea să încerce o astfel de problemă la liceu sau chiar la gimnaziu, acolo unde se predă materia asta. Sunt convins că ar fi rezolvări corecte nenumărate. Ei bine, la UEFA nu s-a putut. Să fii ditamai instituția, să învârți sutele de milioane cu lopata și să descoperi că ai greșit intersecția a două criterii și trebuie să refaci tragerea la sorți... înseamnă o rușine indescriptibilă. UEFA, go home!