Doru POPOVICI

Atunci când nu urmăresc singur unele meciuri, iar la cele ale Naţionalei aproape mereu este şi altcineva prin preajmă, evident că mai discut despre ceea ce se vede şi aude la televizor, mai ales atunci când e vorba de chestii pe care nu le pricep, sau cred că nu le-am înţeles, şi am nevoie de confirmare. O asemenea situaţie am traversat la anunţarea echipei care urma să fie aliniată în meciul cu Islanda, când comentatorul apronunțat "Toşca". Cine-i ăla?, l-am întrebat pe omuleţul de pe fotoliul din faţa mea. Cum, cine? Alin Toşca, e pe la ceva turci acu'. Cum adică, neisprăvitul ăla, născutul talent şi încă nu mortul speranţă? Ăla de a ajuns din greşeală pe la Betis, care l-a gonit la Benevento, care l-a gonit la PAOK, care l-a gonit la Gaziantep? Da, ăla, zice omuleţul. Fraţi români, spuneţi-mi drept: sunt eu cretin? Adică unu' care nu-şi găseşte nicăieri pe lume locul, şi o ia tot mai la vale, ajunge să fie piesa de bază în Naţionalacare se vrea la Campionatul Mondial? Atât de jos suntem, atât de rău am ajuns? Asta e, evident, la cei 29 de ani ai lui, trecut prin atâtea campanii ratate, încât are deja ratarea în sânge. Cum (morţii şi răniţii!) să te aştepţi la performanţă când bagi, ba încă şi titular, un înfrânt nativ caăsta? ...Şi de-ar fi doar asta! Dar Mirel Rădoi (un altul pentru care performanţa înseamnă doar să te uiţi la alţii la televizor, cafotbalistul Rădoi a fost şi el mereu în mijlocul ratării tuturor calificărilor!) pare să-i înţeleagă perfect pe loseri, din moment ce a împănat Naţionalacu toţi neisprăviţii (parcă în ciuda noastră, a suporterilor, dar evident că şi a logicii, şi a bunului-simţ) abonaţi doar la ratări: Alibec, Chichireş(sigur nu-l cheamă aşa?), Keşeru, Maxim, încât te întrebi dacă-i sănătos la cap. Cum mama naibii să speri la calificare, care-i pe goluri, când tu îi trimiţi pe toloacăpe Keşeru, care n-a dat în viaţa lui gol decât lui Chiajna şi lui Plovdiv, pe Puşcaş, care dă un gol la 3 ani în liga a 3-a englezească, şi pe malacu' ăla care ştie s-o bage-n aţe numai din spatele porţii, la antrenamente!? Păi aşa, lângă Toşca, puteai să-l bagi nu doar pe Puşcaş, ci şi cureaua lată, că tot ăla era rezultatul!