Doru POPOVICI

Alaltăieri, o ştire ar fi putut fi desemnată drept bomba zilei sau chiar a anului: cea prin care ni s-a comunicat că domnul Gică Popescu a acceptat să devină consilier al prim-ministrului. Este, de fapt, o bombă cu ceas, ea începând să cronometreze AMR-ul actualului preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, rătăcitul Burleanu. Am auzit deja şi glasuri exprimând mirarea în legătură cu debarcarea acestui individ, mirare de provenienţă politică: adică nu tot PSD-ul l-a pus acolo? Da, zic eu, dar le reamintesc acestora că nici PSD-ul de azi nu mai e ce-a fost la data numirii lui Burleanu, artizanul afacerii fiind prim-ministrul de la vremea aceea, respectiv domnul Ponta. Mai ştie cineva ceva despre el? Deci: care PSD!? Aşa că numirea lui Popescu poate figura şi ca un (ultim) avertisment pentru Burleanu, semnalul limpede că aventura lui în fruntea fotbalului românesc e pe terminate. A fost, indiscutabil, mai nociv decât însuşi Mircea Sandu, ceea ce este realmente o mare realizare pentru el. Cât priveşte performanţele sportive, linişte totală. România pare, de fapt chiar este, ruptă total de realităţile fotbalului mondial. Se mimează profesionismul, nu se investeşte mai nimic, totul este într-o paragină perfectă, dezinteresul publicului a devenit cronic. Singurele performanţe notabile sunt cele legate de desfiinţări şi falimente, la care nu ne bate nimeni pe lume. Şi, desigur, la spălarea de bani prin intermediul societăţilor comerciale numite cluburi de fotbal şi al vânzărilor şi cumpărărilor de fotbalişti pe sume niciodată ştiute. În tot acest haos, lui Gică Popescu i s-a oferit tichia de mărgăritar: el trebuie să supervizeze încadrarea României în baremurile şi termenele legate de organizarea la noi a unei bucăţi din Europenele următoare. Da' el, săracu', ce să facă? Să construiască singur, eventual pe banii lui, metroul de la Otopeni la Stadionul Naţional? Ori autostrada Bucureşti - Nădlac? Să repare cele 4 stadioane din Bucureşti? E bine că i s-a dat funcţia asta. Acum nu ne mai rămâne decât să aşteptăm momentul când îşi va da demisia.