Gabriel MANȚĂ

Turneul de la Roland Garros s-a încheiat cu La Decima pentru Rafa Nadal, adică spaniolul a reuşit la un turneu de Grand Slam ceea ce reuşise şi la Barcelona şi Monte Carlo. Chiar şi fără astea din urmă, ceea ce a reuşit în toţi anii ăştia pe tărâm francez poate fi o altă poveste pe care cândva o s-o vedem ecranizată. Rafa a făcut un turneu ca pe vremuri, fără set pierdut, transformând meciurile în execuţii sumare. Ceea ce, n-am cum să n-o spun, nu mi-a plăcut, aşa cum nu-mi plăcea nici odinioară. Aşadar, spectacolul trebuia căutat în altă parte decât în meciurile lui Nadal de la Roland Garros. Thiem, după ce l-a eliminat pe Djokovic (în trei seturi, ultimul la zero!!!), a încercat ceva în semifinală, a ţinut aproape vreme de două seturi, apoi a încasat şi el o “lăptăreasă”. Adevăratul spectacol apăruse însă în semifinala cealaltă, de la Wawrinka şi Murray. Patru seturi pline, fiecare cu contribuţia lui, apoi, în decisiv, tot ce a mai reuşit scoţianul a fost să evite aproape tradiţionalul set pierdut la zero. Ar fi fost totuşi prea de tot să avem aşa ceva în ambele semifinale. Şi a venit şi marea finală, una de la care aşteptam patru-cinci seturi. Ce-a fost aţi văzut şi dumneavoastră, nu prea se poate comenta aşa ceva. Stan ar fi trebuit să-şi ducă degetul la tâmplă şi la schimburile pierdute, fiindcă tot de acolo i s-a tras. La un moment dat a cerut şi sprijinul publicului, care i l-a oferit necondiţionat, că doar din suspans ne hrănim cu toţii, cei ce iubim sportul, nu?

Ce urmări mai are triumful lui Nadal? Deocamdată, urcarea sa pe locul 2 ATP, dar totodată cele mai importante trepte, având în vedere că nu are puncte de apărat la Wimbledon. Important, revine şi Federer, care are de apărat semifinala, iar el nici nu mai trebuie să facă celebra tranziţie de pe zgură pe iarbă, probabil că se antrenează de luni bune pe suprafaţă verde. Aşadar, un eventual (semi)succes al lui Roger, coroborat cu un parcurs lung al lui Rafa pe iarba londoneză ar putea să ducă la ocuparea primelor două locuri în tandem! Ar fi ceva de necrezut, o adevărată întoarcere în timp, cu neputinţă de prognozat în ultimii ani.