Gabriel MANȚĂ

Până la play-off-ul Ligii Campionilor de marţi seară, nu-l văzusem pe olandezul Depay decât în faze disparate pe la ştirile din sport. Ştiam că e bun, mă bazam pe el când mizam pe victoria lui PSV Eindhoven şi aproape invariabil îl găseam pe Depay printre marcatori. Contribuţia lui la titlul câştigat de PSV cu 17 puncte avans faţă de locul secund (Ajax) a fost considerabilă. Din această toamnă urma să-l vedem cu toţii mai îndeaproape în Liga Campionilor şi iată că l-am văzut ceva mai devreme, încă din august, întrucât cei de la Manchester United s-au mişcat repede şi au pus mâna pe junele de 21 de ani. Desigur, olandezul de pe bancă, van Gaal, a fost „scouter” în povestea asta. Iar Depay nu l-a dezamăgit, el întorcând aproape de unul singur scorul până la pauză, în meciul cu FC Bruges. Băiatul are sete de meciuri mari, visează înalt, deşi uneori îşi propune parcă prea mult. Dar e acolo, „în zonă”, e viitorul Robben sau şi mai şi. Sper să nu aibă ghinionul lui Afellay, un jucător propus tot de PSV, care s-a accidentat după transferul la Barcelona, jucând abia vreo 20 de meciuri în 4 sezoane.

În schimb, îl văzusem în mai multe rânduri pe croatul Kovacic, de la Inter. Şi el are tot 21 de ani şi tocmai a împuşcat un transfer la Real Madrid. M-am cam mirat, dar şi aici e o explicaţie pe bancă, Benitez a trecut şi pe la Inter. M-am mirat şi mai mult când am aflat că la Madrid a fost prezentat ca viitor Balon de Aur. Serios?! O şti el cu mingea la picior, nimic de zis, dar stilul său mi s-a părut mai degrabă unul de modă veche, lipsit de viteză. Nici ca implicare nu dădea pe-afară, se pierdea deseori în mediocritatea generală din ultimul timp de la Inter, inclusiv de pe vremea lui Benitez. Nu l-am văzut în nicio situaţie să tragă echipa după el, aşa cum face un jucător cu stofă de campion. Iar dacă nu te impui ca lider, nu te poţi apropia de Balonul de Aur. Dintre cei doi tineri fotbalişti, Depay şi Kovacic, la primul aş vedea adevăratul potenţial de urmaş al lui Messi şi Ronaldo.