Gabriel MANȚĂ

Ieri a fost ultima zi a lui Ronaldinho la Milan, care a coincis, din păcate, şi cu ultima în Europa. Ultima în Europa nu e un verdict inatacabil, la doar 30 de ani brazilianul va fi mai devreme sau mai târziu tentat iarăşi de luminile rampei. Pentru că acolo unde a ales să meargă acum, în Brazilia natală, nu va găsi motivaţie pentru altceva decât pentru zâmbet. Când şi-l va regăsi, poate ni-l va mai oferi şi nouă, celor de pe bătrânul continent, ca un Dinţos veritabil ce se află. Citeam ieri un editorial în care un ziarist specializat în fotbalul spaniol, îl numea pe Ronaldinho ex-fotbalist! Poate ar trebui să se rezume la fotbalul spaniol, totuşi...

Chiar dacă se termină la jumătatea sezonului, fără posibilitatea de a sărbători titlul de campion în Serie A, periplul său cu Milan nu poate fi socotit un eşec. Faptul că măreţul antrenor Allegri nu-l poate încadra în schemele sale, de parcă un poet ar putea crea într-o cuşcă, n-are cum să-i nege o calitate pe care n-o mai au doi fotbalişti în fotbalul din zilele noastre: o medie de două pase decisive pe meci, cu care îşi lasă coechipierul singur cu portarul! Dacă asta înseamnă ex-fotbalist, atunci... Pe de altă parte, la începutul acestui sezon, Dinţosul a cam ţinut echipa în spate. Când Ibrahimovic nu-şi intrase încă în ritmul ăsta impresionant, iar Robinho devora ocazie după ocazie, cine scotea câte-o „bijuterie din pălărie”?

În ciuda anvergurii sale, cred că staf-ul milanez are o viziune deformată a jumătăţii de sezon rămase. Sau poate se mulţumesc cu lo scudetto. În meciul pierdut cu Roma, nimeni n-a fost capabil să suplinească lipsa de inspiraţie la finalizare a lui Ibra, iar dacă se va repeta acest lucru şi într-un singur meci în Europa, Milanul va fi aut. A fost adus un jucător problemă, Cassano, dar nu neapărat din cauza asta antrenorul va avea o problemă. Cum în Liga Campionilor ex-dorianul nu poate fi folosit, probabil va fi o formulă de atac în campionat şi alta în Europa, cu Ibrahimovic punct fix. În atacul rossonero nu prea e loc pentru trident, pentru că Robinho, Cassano şi Pato strălucesc puţin spre deloc pe faza defensivă. De bine, de rău, Ronaldinho a fost campion adevărat până la capăt şi n-a făcut valuri pentru că a fost uitat pe bancă, dar lui Cassano nu-i va lua mult să aprindă fitilul.

În fine, deşi se dispensează atât de uşor de Ronaldinho, parşivul Diavol milanez n-a vrut cu nici un chip să-l lase la Inter. Chiar acum văd cum un „ex”, Giovinco, îi îngenunchează literalmente pe cei de la Juve: 2 goluri în victoria Parmei cu 4-1, chiar la Torino! Desigur că şi Dinţosul le-ar fi arătat în derby ce jucător au pierdut. Chiar de-ar fi să nu se mai întoarcă în Europa, pentru tot ce ne-a dăruit în toţi aceşti ani, Ronaldinho merită o reverenţă.